Problema tinerilor cu dizabilități din Iași
La Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, tinerii cu dizabilități din Centrul Galați se confruntă cu frica de abandon și insecuritate, după ce au fost informați că ar putea fi nevoiți să părăsească acest centru, pe care îl consideră „acasă”.
Apelul tinerilor
O tânără beneficiară a centrului a făcut un apel către autorități, exprimând temeri că deciziile acestora ar putea lăsa mulți rezidenți fără protecție. Ea a subliniat că mulți dintre colegii săi nu se simt pregătiți să facă față singuri provocărilor din societate și au experiențe anterioare care alimentează această frică. „Am colegi care au ajuns pe stradă și nu vrem să ajungem și noi pe străzi”, a declarat aceasta.
Realitatea sistemului de protecție socială
Viața în centrele de plasament nu oferă siguranță pe termen lung, iar tinerii spun că adaptarea la viața independentă necesită nu doar resurse materiale, ci și suport emoțional și social, care le lipsește. Tânăra a subliniat că beneficiarii sunt tratați administrativ, ceea ce generează anxietate și nesiguranță.
Frica de schimbare și protestul
Tinerii iau în calcul forme de protest, inclusiv ieșiri în stradă, pentru a atrage atenția asupra situației lor. Unul dintre ei a afirmat: „M-am gândit să ieșim în stradă, poate așa ne bagă în seamă.” În pofida disperării, mesajul lor nu vizează ajutoare financiare, ci continuitate și siguranță în centrul în care au crescut.
Probleme sistemice
Cazul de la Iași subliniază deficiențele sistemului de protecție socială din România, unde dezinstituționalizarea trebuie realizată gradual și cu sprijin adecvat. Tânăra a încheiat cu un apel puternic pentru dreptate: „Eu îmi cer dreptate și mă apăr.”
Aceste declarații reflectă nu doar o problemă individuală, ci și o dramă colectivă a unei categorii vulnerabile, aflate între deciziile administrative și nevoia de sprijin uman.
