Viața de mamă la 52 de ani: Povestea din Iași și creșterea nașterilor tardive în România. Ce determină acest fenomen și ce riscuri implică?

Moderator
3 Min Citire

Creșterea nașterilor tardive în România

În România, maternitatea la vârste înaintate devine un fenomen tot mai vizibil. În 2015, erau înregistrate 11 nou-născuți ale căror mame aveau 50 de ani și peste, dar în 2024, numărul a crescut la 47, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. De asemenea, nașterile la mamele cu vârste între 45 și 49 de ani au crescut de la 265 în 2015 la 444 în 2024.

Exemplul Elenei

Elena, o femeie din Iași, a devenit mamă la 41 de ani prin fertilizare in vitro (FIV) și se pregătește pentru al doilea copil la 44 de ani. Ea a apelat la ovocite donate din cauza rezervei ovariene scăzute și a conștientizat riscurile asociate, inclusiv diabetul gestațional. Elena încurajează alte femei să aibă încredere în FIV și subliniază că medicina modernă le oferă șanse de a deveni mame la vârste mai înaintate.

Perspectivele medicale

Prof. dr. Mircea Onofriescu, de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, afirmă că tendința de a deveni mamă după 40 de ani este globală, dar se datorează mai mult progresului medical decât fertilității naturale. După 45 de ani, rata de succes a obținerii unei sarcini scade la aproximativ 1%. Majoritatea femeilor care reușesc să rămână însărcinate la vârste înaintate folosesc ovocite donate din străinătate.

Riscurile asociate cu nașterile tardive

Riscurile pentru mamele în vârstă sunt semnificative, incluzând hipertensiune, diabet gestațional și nașteri premature. De asemenea, există un risc crescut de malformații congenitale. Cu toate acestea, progresele în monitorizarea sarcinii permit detectarea timpurie a problemelor genetice.

Maternitatea după 50 de ani în România

În 2024, Bucureștiul a înregistrat cele mai multe cazuri de nașteri la mame de peste 50 de ani, cu 16 cazuri. În regiunea Nord-Est, din care face parte Iașul, au fost înregistrate șase cazuri. Aceste nașteri, deși rare, reflectă o schimbare în percepția societății și în opțiunile medicale disponibile.

Concluzie

Creșterea nașterilor tardive în România semnalează o schimbare în mentalitate și în accesul la tehnologiile de reproducere asistată, adresându-se atât nevoilor sociale, cât și avansurilor medicale.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *