Uniunea Europeană alocă miliarde de euro din resursele destinate COVID-19 pentru întărirea apărării
Executivul UE a informat statele membre că pot reorienta sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor pentru pandemia de COVID-19 pentru a finanța proiecte din domeniul apărării, reflectând o schimbare radicală a priorităților de la începutul pandemiei. Miercuri, Comisia Europeană a confirmat că țările au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele convenite în vederea primirii unei finanțări de până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea de reziliență și redresare (RRF) și a declarat că proiectele din domeniul apărării vor fi acum eligibile pentru finanțare.
Despre ce bani e vorba
În 2021, Comisia Europeană a oferit țărilor UE afectate de pandemia de COVID-19 o sumă de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi pentru proiecte de combatere a schimbărilor climatice, îmbunătățirea digitalizării și sprijinirea altor reforme favorabile creșterii economice, finanțate prin emisiuni de titluri de creanță la nivel UE. Era apogeul Pactului Verde, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, când clima era prioritatea principală a Bruxelles-ului. Conform legislației RRF, 37% din fonduri urmau să fie alocate combaterii schimbărilor climatice și 20% digitalizării economiei, în timp ce apărarea nu era menționată în lista domeniilor posibile de finanțare.
După patru ani, cu aproximativ jumătate din fondurile RRF încă neplătite, Comisia a informat miercuri țările că proiectele de apărare din cadrul planurilor comune ale UE, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, sunt acum eligibile. De asemenea, a solicitat legislatorilor și guvernelor să includă în regulamentul privind Programul european pentru industria de apărare (EDIP) o dispoziție care să permită țărilor să utilizeze fondurile de redresare pentru a contribui la fondul de apărare.
„Aceste alternative ar putea ajuta Facilitatea de redresare să aducă beneficii suplimentare importante din prioritățile comune ale Europei, inclusiv în domeniile securității și apărării”, a declarat comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, reporterilor, enumerând o serie de modalități prin care țările membre își pot redefini planurile. Ideea este că, dacă o țară redirecționează fondurile RRF pentru a contribui la aceste programe comune, le poate obține cu ușurință.
Termene și presiuni pentru redirecționarea fondurilor
Însă pentru țările care doresc să redirecționeze fonduri, timpul se scurge. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a primi fondurile, iar multe dintre ele sunt în întârziere. De luni de zile, țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai fondurilor, fac presiuni pentru amânarea termenului limită din 2026. Executivul UE respinge ferm această idee, care ar implica extinderea posibilității Comisiei de a împrumuta bani de pe piețe și ar necesita un acord între guverne și ratificarea de către 20 de Parlamente, cu riscul unui blocaj total.
„Așadar, aceasta nu este doar o idee proastă, ci și extrem de costisitoare și foarte periculoasă”, a declarat un oficial al UE. Comisia sugerează țărilor să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau, în caz contrar, „să le înlocuiască cu altele fezabile”. UE enumeră numeroase opțiuni pe care țările le au la dispoziție pentru a obține fondurile, printre care utilizarea fondurilor pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare sau transferarea acestora către programul UE pentru investiții, InvestEU.
Țările pot, de asemenea, să-și redimensioneze ambițiile – de exemplu, dacă un guvern nu este în măsură să finalizeze construirea unui spital, poate finaliza cel puțin o parte din acesta și poate utiliza alte fonduri UE pentru a finaliza lucrările. România, Ungaria și Bulgaria sunt țări cu planuri mai ample și întârzieri mai mari. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său. Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată, iar acordarea fondurilor depinde de reforme cruciale în domeniul statului de drept, care ar crea mai multe garanții anticorupție și ar consolida independența instanțelor judecătorești. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro.
