Ungaria amână votul privind legea ce limitează organizațiile finanțate din străinătate
Partidul de guvernământ din Ungaria a amânat un vot planificat asupra unei legislații destinate organizațiilor care primesc finanțare din străinătate, după săptămâni de proteste și avertismente că legea ar putea „înăbuși și asfixia” societatea civilă și mass-media independente. Partidul populist de dreapta Fidesz, condus de Viktor Orbán, a propus luna trecută o legislație care ar permite guvernului să monitorizeze, să penalizeze și, potențial, să interzică organizațiile care primesc orice fel de finanțare din străinătate, inclusiv donații sau granturi din partea UE.
Orice organizație ar putea fi vizată dacă ar fi considerată că „amenință suveranitatea Ungariei prin utilizarea finanțării externe pentru a influența viața publică”. Votul parlamentar era așteptat să aibă loc în jurul mijlocului lunii iunie. Deși criticii au comparat legislația cu legea „agenților străini” din Rusia, se preconiza că aceasta va fi adoptată de parlament, având în vedere că Fidesz deține o majoritate de două treimi.
Cu toate acestea, miercuri, liderul grupului parlamentar Fidesz, Mâté Kocsis, a declarat pentru mass-media locală că votul va fi amânat până în toamnă, deoarece guvernul a primit mai multe sugestii referitoare la lege. „Suntem uniți în intențiile noastre, dar mai există în continuare dezbateri cu privire la mijloacele de aplicare”, a adăugat el pe rețelele sociale.
Organizațiile pentru drepturile civile au sărbătorit această întârziere, Amnesty International numind-o un „mare succes comun”. „Desigur, ne putem liniști doar când acest proiect de lege ilegal va fi anulat definitiv”, a declarat grupul pe rețelele sociale. „Din păcate, un lucru este cert: guvernul nu va renunța la încercările de a reduce la tăcere vocile independente, așa cum a fost obiectivul său din 2010.”
Anterior, Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, a afirmat că proiectul de lege a fost introdus din îngrijorarea că organizațiile finanțate din străinătate, în principal din SUA și Bruxelles, influențează discursul politic al țării. Legislația are o viziune largă asupra a ceea ce constituie o amenințare, descriind-o ca acte care subminează identitatea constituțională a Ungariei sau cultura creștină sau care contestă primatul căsătoriei, familiei și sexelor biologice.
Propunerea a fost rapid criticată de politicienii din opoziție, care au spus că aceasta ar permite guvernului să închidă de facto toate mass-media independente și ONG-urile implicate în afacerile publice, în timp ce Transparency International a descris-o ca un „moment întunecat” pentru Ungaria. „Este destinată să zdrobească disidența, să reducă la tăcere societatea civilă și să demonteze pilonii democrației”, a notat organizația.
Avertismentul a fost întărit de Comitetul Helsinki din Ungaria. „Dacă această lege va fi adoptată, nu va marginaliza doar vocile independente ale Ungariei – le va stinge”, a declarat co-președinta Márta Pardavi într-o declarație care a descris proiectul de lege ca „Operațiunea Înăbușire și Asfixiere”. Zeci de unguri au ieșit în stradă pentru a protesta, în timp ce peste 90 de redactori-șefi și editori din întreaga Europă, inclusiv de la Guardian, Libération din Franța și Gazeta Wyborcza din Polonia, au cerut UE să intervină.
