Temeri de război: Țările est-europene își fortifică spitalele în fața amenințărilor rusești
De la stocarea de truse de prim ajutor pentru incidente cu victime în masă până la echiparea medicilor cu veste antiglonț, planurile de îngrijiri medicale în context de război devin o realitate urgentă pe flancul estic al NATO. După conflictul din Ucraina, care a distrus iluzia că Europa este ferită de amenințarea unui război, țările NATO de la frontiera de est își revizuiesc protocoalele de gestionare a crizelor medicale, organizează exerciții și simulări, investesc în echipamente de protecție și își mută sălile de operație în subteran.
Exercițiile militare, precum „Lupul de fier” din Jonava, Lituania, pregătesc armata, poliția, pompierii și spitalele pentru eventualitatea unui atac rusesc. „A fost înfricoșător la muncă pentru că nu știam dacă eram pregătiți în cazul în care s-ar întâmpla aici”, spune Martyna Veronika Noreikaite, paramedică implicată în exercițiu.
În Estonia, directorul general adjunct al consiliului medical pentru situații de criză, Ragnar Vaiknemets, afirmă că nu se pune problema dacă Rusia va ataca, ci când. Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, subliniază că țările din estul NATO nu își permit să ignore pregătirea pentru război.
Spitalele din regiune se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv cu riscul ca personalul medical să părăsească țara în caz de conflict. În plus, armata rusă a demonstrat în Ucraina că atacă frecvent infrastructura civilă, ceea ce determină spitalele să se echipeze cu generatoare electrice și să dezvolte infrastructura subterană.
La spitalul Santaros Klinikos din Vilnius, se construiesc adăposturi și heliporturi pentru a asigura funcționarea în caz de criză. În Estonia, echipajele de ambulanță primesc veste antiglonț și telefoane prin satelit pentru a comunica în situații de urgență. De asemenea, țările baltice își măresc stocurile de medicamente și echipamente pentru a face față eventualelor incidente cu victime în masă.
Un sondaj în Lituania arată că un sfert din persoanele care lucrează în sistemul de sănătate ar părăsi țara în cazul izbucnirii unui război, iar mai puțin de 40% au declarat că vor rămâne. Medicii din țările baltice, care au ajutat în Ucraina, au fost șocați de gravitatea rănilor pe care le-au întâlnit.
Jos Joosten, de la Serviciul European de Acțiune Externă, solicită instituțiilor UE să creeze fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, menționând că numărul acestora va fi semnificativ mai mare decât în Ucraina. „Când războiul adevărat va începe, cifrele vor fi foarte diferite”, adaugă el.
Nimeni nu știe când sau dacă războiul va veni, dar este esențial ca țările din estul Europei să se pregătească pentru ce este mai rău. În acest context, Lituania planifică organizarea a șapte exerciții coordonate cu armata și alte 10 exerciții de apărare civilă pentru profesioniștii din domeniul medical.
