Contextul cultural al Iașului în anii ’90
În 1990, România a experimentat o libertate fără direcție, iar în Iași, orașul intelectual, aceasta s-a manifestat printr-o cultură underground vibrantă. Tinerii au început să își construiască propriul limbaj artistic și social, fără să aștepte validare din partea societății.
Fanzinele ca formă de exprimare
Fără acces la presă și reviste independente, tinerii au creat fanzine, un mix de literatură, jurnalism și pamflet. Aceste publicații, realizate cu mașini de scris și xeroxuri clandestine, conțineau texte de protest, recenzii, poezie punk și benzi desenate, circulând ca artefacte vii ale vremii.
Graffiti-ul ca act de rebeliune
Graffiti-ul a devenit un mod de a semnala existența, cu mesaje politice și de protest scrise pe ziduri, în contrast cu peisajul urban plin de portrete oficiale și slogane. Aceste expresii artistice au fost percepute ca acte de rebeliune în fața unui sistem rigid.
Trupele underground și concertele
În garaje și subsoluri, au apărut trupe precum Fără Sens, Psihoterror, Cenușă și AntiTot, care au cântat fără promovare sau suport financiar. Concertele se desfășurau în locuri neoficiale, fără reguli, și erau un refugiu pentru tineri care căutau libertatea de exprimare.
Impactul asupra generației
Tinerii din acea perioadă nu căutau putere sau vizibilitate, ci libertatea de a nu se conforma. Această contracultură a influențat mentalități și a creat un spațiu pentru nonconformism și artă liberă, lăsând o amprentă asupra generației viitoare.
Concluzie
Subteranele artei din Iași au dat naștere unei mișcări culturale semnificative, care, deși neoficializată, a modelat identitatea artistică a orașului și a influențat perspectivele tinerilor timp de decenii.
