Subcultura periculoasă a celor care torturează pisicile
În fiecare seară, după ce se întoarce acasă de la serviciu, Chen, un activist sub acoperire din estul Chinei, își dedică timpul pentru a combate o rețea globală care mutilază și ucide pisici pentru profit. Chen face parte dintr-o echipă de detectivi de pe internet care monitorizează grupuri care promovează și distribuie videoclipuri cu tortura pisicilor. Aceste grupuri s-au extins și au câștigat popularitate pe platforme precum Telegram, X și YouTube, având adesea membri cu fetișuri sexuale pentru cruzimea față de animale, denumită „zoosadism”.
Conform criminologului Jenny Edwards, acest fenomen s-a globalizat, fiind mult mai frecvent decât își imaginează oamenii. Activistii susțin că majoritatea torturatorilor de pisici provin din China, unde nu există legi împotriva cruzimii față de animale, iar aceștia creează conținut pentru consumatori din toată lumea.
Activități sub acoperire
CNN a realizat o anchetă care a arătat cum aceste grupuri banalizează tortura, creând o cultură a competiției între membri pentru cele mai inventive forme de abuz. Chen, parte a alianței „Feline Guardians”, a observat o creștere de 500% a videoclipurilor cu torturi adăugate în grupurile chinezești de pe Telegram între iunie 2024 și februarie 2025, cu un videoclip nou încărcat în medie la fiecare 2,5 ore.
Activistii din China, precum Chen, monitorizează aceste rețele, iar în primele două luni ale anului 2025, au fost încărcate peste 500 de videoclipuri noi de tortură. O parte din acest conținut a fost disponibil și pe YouTube, dar canalul a fost eliminat după ce CNN a solicitat un comentariu.
O lume tulburătoare
În Londra, Lara, o altă activistă din „Feline Guardians”, subliniază că acest conținut începe în China și este imitat în alte țări. Membrii grupurilor se consideră „iubitori de pisici”, disprețuind adevărații iubitori de animale. Chen și Lara colaborează strâns pentru a strânge informații despre torționari, analizând fiecare cadru din înregistrări și interviind localnici pentru dovezi.
Chen a reușit să dezvăluie identitatea a peste o duzină de autori, dar unele grupuri cer complicitate ca criteriu de admitere, obligându-i pe voluntari să tortureze pisici pentru a fi acceptați.
Tortură la comandă
Rețelele de tortură au dezvoltat o terminologie proprie, iar membrii comunității se referă la ei înșiși ca „stăpâni” sau „ștergători de pisici”. Creatorii de conținut promovează „tortura la comandă”, permițând consumatorilor să aleagă animalele și metodele de ucidere. Aceștia își justifică acțiunile printr-o mentalitate sadică.
Un consumator chinez, Zhang, a declarat că vizionarea videoclipurilor de tortură îi oferă o plăcere mai puternică decât sexul, recunoscând că a cheltuit mii de dolari pentru a cumpăra astfel de conținut. Criminologul Jenny Edwards a explicat că acest tip de comportament este legat de sadism și de un comportament antisocial.
Impactul social și legislative
Activistii subliniază că aceste acțiuni nu doar că provoacă suferință animalelor, dar pot avea și consecințe sociale ample. Chen a menționat că unii torturatori sunt bărbați singuri care caută conexiuni sociale în cadrul grupurilor, iar acest tip de conținut poate duce la abuzuri asupra oamenilor.
În China, mass-media de stat a raportat cazuri de abuzuri asupra pisicilor, dar autorii nu au fost pedepsiți. Alte țări, precum SUA, Canada și Turcia, au implementat legi împotriva cruzimii față de animale și au efectuat arestări în rândul torturatorilor de pisici.
China rămâne singura țară industrializată majoră fără legi cuprinzătoare împotriva cruzimii față de animale. Presiunea pentru adoptarea unei legislații în acest sens crește, mai ales în rândul tinerilor care dețin animale de companie. Activistii continuă să lupte în ciuda impactului emoțional pe care această muncă îl are asupra lor, organizând proteste globale pentru a atrage atenția asupra problemei torturii pisicilor.
