Definiția stresului
Stresul reprezintă răspunsul organismului la factori stresanți, care pot fi chimici, biologici, de mediu, psihologici sau externi. Etimologic, cuvântul provine din engleza veche „destresse” și a fost definit de Hans Selye ca „sindrom de adaptare generală”.
Clasificarea stresului
Stresul poate fi acut sau cronic. Stresul acut este adaptativ și pozitiv, în timp ce stresul cronic devine un factor de risc pentru sănătate.
Impactul stresului asupra sănătății inimii
Stresul cronic este asociat cu secreția excesivă de cortizol, care are efecte nocive asupra sistemului cardiovascular. Pacienții care primesc corticoterapie în doze mari prezintă un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct de miocard, accident vascular cerebral și mortalitate globală crescută. De asemenea, stresul contribuie la obezitate prin mecanisme hormonale și comportamentale, amplificând riscurile cardiovasculare.
Mecanismele stresului profesional
Stresul profesional este influențat de organizarea locului de muncă, ambițiile angajaților și cerințele specifice ale fiecărui loc de muncă.
Strategii de combatere a stresului
Tratamentul stresului este complex, fără o medicație specifică. Soluțiile includ activitate fizică, meditație, exerciții de respirație și, în cazuri grave, consult psihiatric. Sportul ajută la reducerea anxietății, depresiei și îmbunătățește calitatea somnului.
Concluzie
Stresul este o realitate cotidiană care afectează sănătatea inimii, iar gestionarea sa printr-un stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
