Confiscarea bunurilor românilor de către Securitate
Documentele CNSAS relevă activitățile Securității în regimul comunist, care nu se limitau la supravegherea și represiunea cetățenilor, ci includeau și confiscarea bunurilor trimise românilor din străinătate. Pachetele cu haine, jucării și alimente erau transformate în surse de profit pentru statul comunist.
Interceptarea corespondenței
Românii plecați în străinătate mențineau legătura cu familiile prin scrisori și colete. Deși secretul corespondenței era garantat de Constituție, acesta era încălcat sistematic. Interceptarea scrisorilor era obișnuită, iar multe dintre coletele trimise nu ajungeau niciodată la destinatari.
Produse confiscate
Produsele din pachete, de la haine și cosmetice la jucării și alimente, erau considerate „trofee” și ajungeau în posesia securiștilor sau în circuitul economic controlat de stat.
Sarcini economice pentru Securitate
În ultimii ani ai regimului, Securitatea a fost implicată în activități economice, valorificând bunurile confiscate din colete prin Consignație – singura formă de comerț semi-privat. Securitatea devenea astfel o entitate comercială, având ca scop generarea de fonduri pentru regimul lui Nicolae Ceaușescu.
Abuzuri sistematice
Lista obiectelor confiscate includea articole banale, precum jucării, haine și produse alimentare. Documentele sugerează că interceptarea și confiscarea coletelor erau parte dintr-un mecanism bine pus la punct, iar pachetele din străinătate reprezentau o sursă de profit pentru Securitate, dar și un instrument de control al populației.
Aceste fapte subliniază impactul negativ al regimului comunist asupra vieții cotidiene a românilor, evidențiind abuzurile sistematice ale Securității în raport cu bunurile personale ale cetățenilor.
