Sondaj INSCOP: Convingerea românilor în apărarea NATO
Un sondaj INSCOP arată că românii au o relaxare față de amenințările de securitate, alimentată de ideea că „ne apără NATO”. Sociologul Remus Ștefureac avertizează că această mentalitate ascunde o fugă de răspundere din partea elitelor politice și subliniază importanța Armatei Române ca principală forță de apărare.
Finanțarea Apărării Naționale
România a alocat 2% din PIB pentru apărare doar de două ori între 2014 și 2024, ceea ce denotă o neglijare a angajamentelor de securitate. În peste 80% din timp, statul român nu și-a respectat acest angajament, ceea ce aduce riscuri majore pentru securitatea națională.
Vulnerabilități în Sistemul de Apărare
Printre principalele vulnerabilități ale sistemului de apărare românesc se numără: finanțarea insuficientă, dotarea sub nivelul riscurilor, deficitul de personal și absența unui sistem coerent de pregătire a populației. De asemenea, România nu dispune de serviciu militar obligatoriu și are un sistem de voluntariat slab promovat.
Compararea cu Finlanda
Remus Ștefureac compară România cu Finlanda, care a dezvoltat o cultură a apărării naționale, având un sistem de pregătire militară obligatorie și infrastructură de protecție civilă. Finlanda are o rezervă militară solidă și o populație pregătită pentru situații de criză, ceea ce ar trebui să fie un model pentru România.
Concluzie
România trebuie să reevalueze abordarea sa privind securitatea națională și să construiască o cultură a apărării pentru a deveni un aliat credibil în cadrul NATO.
