Probleme financiare pentru primăriile din Iași
Primăriile din Iași se confruntă cu o vulnerabilitate crescută în fața restricțiilor financiare impuse de guvern. Comparativ cu anul 2023, veniturile obținute din surse proprii în 2024 sunt mai slabe, iar rectificarea bugetară programată pentru luna viitoare ar putea să nu aducă suficiente fonduri pentru salariile angajaților.
Gradul de autofinanțare
Gradul de autofinanțare, un indicator al performanței administrațiilor locale, arată că Valea Lupului se află în cea mai favorabilă situație, cu aproape 40% din venituri asigurate din surse proprii. Miroslava, care în 2023 ocupa prima poziție, a fost depășită. În schimb, comunele cu cele mai slabe performanțe includ Mădârjac, cu doar 2,10%, și Schitu Duca, cu sub 3% din cheltuieli acoperite din venituri proprii.
Dependența de bugetul de stat
Dependența primăriilor de bugetul de stat a crescut semnificativ. Anul trecut, peste 50 de unități administrative depindeau în mare măsură de alocările guvernamentale, comparativ cu doar 25 în 2023. Valea Lupului rămâne cea mai puțin dependentă, cu 61,58% din buget provenind din surse externe, în timp ce Miroslava are o dependență de 64,63%.
Transparența financiară
Singura primărie care publică indicatorii de performanță ai execuției bugetului este Primăria Iași. Celelalte 97 de unități administrativ-teritoriale din județ nu afișează aceste informații, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența gestionării fondurilor publice.
În concluzie, primăriile din Iași se află într-o situație financiară precară, cu o dependență crescută de bugetul de stat și un grad scăzut de autofinanțare, ceea ce poate afecta funcționarea acestora în perioada următoare.
