Cheltuieli reduse și întârzieri în accesul la medicamente
România are cea mai mică cheltuială publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor din Europa, cu doar 138 de euro, semnificativ sub media Europei Centrale și de Est (220 de euro) și mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 de euro). De asemenea, România se confruntă cu cel mai lung timp de așteptare pentru tratamente noi, de 1.110 zile, echivalentul a peste trei ani.
Acces limitat la medicamente inovatoare
Conform raportului W.A.I.T. 2025, din cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România la începutul lui 2026. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele aprobate, față de media UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 20% din medicamentele orfane aprobate, comparativ cu 43% media UE.
Consecințe pentru pacienți și sistemul de sănătate
Întârzierile în accesul la tratamente se traduc prin agravarea bolilor, spitalizări suplimentare și scăderea calității vieții pacienților. Radu Rășinar, președinte ARPIM, subliniază că aceste întârzieri generează presiuni asupra sistemului de sănătate, care se confruntă deja cu subfinanțare.
Propuneri pentru îmbunătățirea situației
ARPIM propune un cadru predictibil de finanțare, modernizarea procesului de evaluare a medicamentelor, eficientizarea cheltuielilor de sănătate și reforma mecanismului de clawback. Este esențial un dialog strategic cu autoritățile pentru a îmbunătăți accesul pacienților la inovație.
Concluzie
Întârzierile în accesul la tratamente inovatoare afectează grav pacienții din România, evidențiind necesitatea urgentă de reforme în sistemul de sănătate.
