Infrastructura feroviară din România
România are cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa, cu mii de restricții de viteză cauzate de îmbătrânirea rețelei. Infrastructura precară a dus la creșterea numărului de accidente și la degradarea gării și a șinelor. De la Revoluție, lungimea căilor ferate a scăzut cu peste 730 de kilometri, iar astăzi sunt în exploatare puțin peste 10.000 de kilometri.
Întârzieri și condiții de călătorie
Întârzierile trenurilor au devenit o obișnuință, cu întârzieri de până la 60 de minute, în special în sezonul rece. În 2023, trenurile de călători au acumulat întârzieri de aproximativ 4.744.328 de minute, echivalentul a 9 ani. Condițiile din vagoane sunt precare, cu toalete insalubre și lipsă de confort.
Accidente și probleme de siguranță
Accidentele feroviare au crescut, iar doar 3% din rețeaua feroviară este modernizată. Exemple notabile includ tragediile din 2008 și 2023, care au dus la pierderi de vieți omenești. Angajații CFR se tem să vorbească despre condițiile de muncă, iar călătorii evită gările insalubre.
Subfinanțare și perspective de modernizare
Bugetul CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025, la puțin peste 3 miliarde de lei. Veniturile CFR Călători pentru anul trecut nu au depășit 725 de milioane de euro, evidențiind subfinanțarea cronică a sectorului. Modernizarea infrastructurii este extrem de lentă, cu doar puțin peste 630 de kilometri modernizați în 35 de ani.
Concluzie
Subfinanțarea și lipsa de reformă în sectorul feroviar românesc continuă să afecteze grav siguranța și confortul călătoriilor, având implicații serioase asupra mobilității și economiei naționale.
