Războiul hibrid: o realitate ignorată
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la aproximativ 15 kilometri de București, evidențiază efectele războiului hibrid, o formă de conflict care profită de vulnerabilitățile societății. Jilava a fost o alegere surprinzătoare în alegerile prezidențiale din 2025, unde George Simion a obținut 62% din voturi. Aceasta arată o stare de resemnare și neîncredere în autorități, cu mulți locuitori exprimând frustrarea față de condițiile de trai. Unul dintre ei a menționat: „Viața merge greu. Nivelul de trai nu e îmbunătățit.”
Declarațiile locuitorilor reflectă o pierdere a încrederii în „ei”, reprezentanții statului și politicieni, cu unii alegători exprimând preferința pentru lideri care ar putea „închide portițele” economiei și să ofere condiții mai bune pentru tineri. O doamnă a exprimat teama că copiii ei ar putea fi trimiși la război. Un alt bărbat, votant al lui Nicușor Dan, a subliniat importanța ascultării nevoilor populației și a evitării greșelilor anterioare ale altor lideri.
„Suntem în plin război hibrid”
Constantin Ionescu, fost consilier de stat, subliniază că „slăbirea moralului” și „capacitatea de rezistență” a cetățeanului obișnuit sunt efectele acestei perioade. Războiul hibrid este descris ca un conflict fără reguli, fără un „buton roșu” de descurajare. Radu Magdin, consultant, a adăugat că alegerile din 2025 au fost un teren fertil pentru intervenții externe, cu scopul de a semăna neîncredere și diviziune în societate.
Definiția războiului hibrid
Experții consultați au oferit definiții ale războiului hibrid. Ionescu a explicat că acesta implică utilizarea sincronizată a diverselor instrumente de putere, exploitând vulnerabilitățile societății. Magdin a menționat că acțiunile se desfășoară într-o „gray area”, fără o declarație oficială de război, iar Bjola a subliniat că războiul hibrid combină acțiuni militare și non-militare, afectând percepția cetățenilor prin dezinformare și polarizare.
Ținta finală: cetățeanul obișnuit
Ionescu a afirmat că cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid, expus constant la atacuri care afectează moralul și capacitatea de reacție a societății. Bjola a subliniat că inamicul exploatează vulnerabilitățile-cheie ale României, cum ar fi polarizarea socială și neîncrederea în instituții.
Vulnerabilitățile României
Printre vulnerabilitățile identificate de experți se numără neînțelegerea fenomenului războiului hibrid, lipsa gândirii critice, corupția și calitatea infrastructurii critice. Ionescu a subliniat importanța educației în îmbunătățirea capacității cetățenilor de a reacționa la amenințările hibride.
Cine este inamicul?
România, parte a NATO și UE, se confruntă cu un război împotriva unei ordini mondiale, inamicii principali fiind Federația Rusă, China, Iranul și Coreea de Nord. Magdin a menționat că scopul acestor actori este erodarea moralului național și influențarea deciziilor politice în statele occidentale.
Concluzie
Experții sugerează că România trebuie să lupte împotriva războiului hibrid fără a renunța la valorile democratice. Ionescu a subliniat necesitatea unei comunicări strategice clare cu cetățenii și a rezilienței instituționale. Bjola a recomandat o cooperare eficientă cu partenerii din UE și NATO, subliniind importanța unei reacții instituționale clare împotriva amenințărilor hibride.
