Răspândirea țigărilor contrafăcute atinge un record istoric în ultimul deceniu. Care este situația României?
Comerțul ilicit cu tutun reprezintă o problemă serioasă pentru economiile europene. Conform unui raport recent realizat de KPMG, piața neagră a țigaretelor a crescut în 2024 în Uniunea Europeană cu 10,8% față de 2023, ajungând la aproximativ 40 de miliarde de țigarete ilicite. Acest fenomen se traduce prin pierderi fiscale în UE de 14,9 miliarde de euro într-un singur an, un nivel record. Aceste pierderi sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi bugetul de securitate și apărare al UE pe perioada 2021–2027.
Comerțul ilicit cu tutun nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și una economică. Fenomenul este alimentat de factori precum accizele mari și politicile de control stricte. Aceste date reflectă tendințele generalizate observate în întreaga Uniune Europeană, unde comerțul cu țigarete ilicite a atins 9,2% din consumul total de țigarete la nivelul UE, cel mai ridicat nivel din 2015 până în prezent.
Contrabanda cu țigări reprezintă o pierdere semnificativă de venituri fiscale, afectând capacitatea statelor de a investi în domenii esențiale, precum infrastructura, educația, sănătatea și securitatea. De exemplu, în Franța, 38% din consumul de țigarete este ilicit, iar statul a pierdut 9,4 miliarde de euro din taxe pe țigarete. Un scenariu similar se regăsește și în Olanda, unde consumul de țigarete ilicite a crescut cu 40% în 2024, iar pierderile de taxe au atins aproape 900 de milioane de euro.
În cazul contrafacerii, componentele sunt aduse de grupuri criminale organizate, care apoi folosesc propriile lor utilaje pentru a produce țigările. Acest fenomen a crescut din 2019, de la 20% la 39%, conform celor mai recente date. Grupurile criminale organizează contrabanda prin granițe, fie în cantități mici, denumite contrabandă «de furnici», fie în încărcături mai mari vândute pe piață.
Exemple de succes: Grecia și Ucraina
Țări precum Grecia și Ucraina au demonstrat că este posibilă reducerea comerțului ilicit prin politici fiscale previzibile și prin aplicarea eficientă a legii. În Grecia, consumul de țigarete ilicite a scăzut cu peste 6 procente de la un an la altul, datorită unor reglementări bazate pe dovezi și a unei cooperări public-private strânse. Parteneriatul public-privat reprezintă o resursă importantă pentru combaterea fenomenului și recuperarea pierderilor fiscale. Ucraina a înregistrat o scădere semnificativă a comerțului ilicit, cu o reducere de 29% a consumului de produse de contrabandă în 2024, datorită sprijinului acordat autorităților locale de aplicare a legii.
Calea de urmat pentru România și UE
În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru al anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. Tendința de creștere a consumului de țigări contrafăcute se menține și în 2025.
Pentru România și Uniunea Europeană, soluția este clară: reglementări echilibrate, o taxare rațională care să ofere previzibilitate fiscală și măsuri puternice de aplicare a legii. Combaterea comerțului ilicit cu tutun poate deveni o oportunitate de a crește veniturile fiscale, de a sprijini securitatea publică și de a stimula investițiile în inovație și dezvoltare. România poate învăța din greșelile altor state și poate implementa politici care să protejeze atât sănătatea publică, cât și economia națională, evitând capcanele impunerii unor taxe excesive și reglementări ineficiente care doar încurajează piața neagră.
