Economia răsfățului
Conceptul de „economia răsfățului” se referă la micile plăceri pe care consumatorii și le oferă pentru a-și îmbunătăți starea de spirit în vremuri dificile. Acest fenomen, cunoscut și sub numele de „treatonomics”, tinde să se dezvolte în perioade de criză economică.
Efectul ruj
„Efectul ruj” este un exemplu de treatonomics, observat inițial în timpul Marii Crize Economice din anii ’30, când vânzările de cosmetice creșteau în ciuda recesiunii. Acest efect a fost relansat în anii 2000, când Estée Lauder a raportat o creștere a vânzărilor de rujuri după atacurile din 11 septembrie. Acesta sugerează că oamenii cheltuiesc pe produse ieftine pentru a-și îmbunătăți moralul.
Impactul pandemiei
Pandemia a determinat o reevaluare a conceptului de răsfăț, consumatorii punând un accent mai mare pe experiențe decât pe bunuri. Aceasta a dus la o schimbare în comportamentul de consum, unde oamenii preferă să investească în experiențe precum concerte, chiar și în fața incertitudinii economice.
Schimbarea valorilor sociale
Reperele tradiționale, cum ar fi căsătoria sau achiziția de proprietăți, s-au relativizat, tinerii făcând prima achiziție imobiliară mai aproape de 40 de ani. Acestora le iau locul evenimente precum petrecerile de despărțire sau aniversările animalelor de companie.
Incertitudinea economică globală
Indicele Kantar privind incertitudinea politicii economice globale arată o perioadă de „Mare Incertitudine”, care se va menține în următorii 3-5 ani. Această situație reprezintă o provocare pentru branduri, care vor trebui să se adapteze la aceste microtendințe emergente.
Concluzie
Economia răsfățului și treatonomics reflectă o adaptare a consumatorilor la incertitudinea economică, influențând nu doar comportamentele de cumpărare, ci și valorile sociale și reperele de viață ale noilor generații.
