Provocarea lui Donald Trump: Dilema menținerii Americii departe de conflictul Israel-Iran
Președintele Donald Trump este decis să evite un război cu Iranul, dar rămâne de văzut dacă va putea să facă acest lucru. Argumentele legate de securitatea națională și considerentele politice interne sugerează că oprirea operațiunilor ofensive directe ale SUA în acest conflict, pe care Israelul îl consideră o chestiune de supraviețuire, ar fi o măsură logică. Totuși, forțe puternice ar putea atrage America mai adânc în conflict decât rolul său actual de a proteja Israelul de atacurile cu rachete și drone din partea Iranului.
De asemenea, Trump a respins un plan israelian de a-l elimina pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, conform unor surse. Cu toate acestea, deciziile care pot determina implicarea activă a SUA nu depind exclusiv de Trump. Dacă regimul iranian, deja slăbit, decide să atace bazele și personalul american din regiune sau să vizeze ținte americane la nivel global, Washingtonul va fi obligat să răspundă ferm pentru a-și menține credibilitatea și capacitatea de descurajare.
O altă posibilitate este ca Teheranul să exercite presiuni asupra lui Trump pentru a-l determina să țină în frâu Israelul, atacând transporturile maritime internaționale în Golful Persic sau Marea Roșie, provocând astfel o criză energetică globală. Presiunea asupra lui Trump crește și din interiorul Partidului Republican, care îi cere să ia măsuri pe care doar SUA le pot implementa, cum ar fi distrugerea bazei subterane iraniene de la Fordow, aflată în afara razei de acțiune a aviației israeliene. Această acțiune ar putea fi justificată, având în vedere că Iranul se află într-o poziție de vulnerabilitate unică.
Trump este profund sceptic cu privire la implicarea Statelor Unite în conflict. O astfel de mișcare ar putea duce la extinderea conflictului dincolo de beligeranții actuali și la un război deschis, fără un final clar. Lecțiile din începutul secolului XXI sugerează că intervențiile externe sunt adesea dezastruoase, iar ideea că regimul iranian ar putea cădea este atrăgătoare, dar istoria arată că națiunile din Orientul Mijlociu pot fragmenta atunci când se creează un vid de putere.
O intervenție americană ar complica și mai mult situația politică a lui Trump, contrazicând principiul „America first”, care subliniază importanța menținerii Statelor Unite departe de conflictele externe. De curând, Trump a prezentat o nouă viziune pentru Orientul Mijlociu, în care cooperarea economică ar trebui să înlocuiască haosul.
Pe de altă parte, experții din Washington susțin că Trump ar putea avea o oportunitate unică de a elimina principalul obstacol din calea viziunii sale prin distrugerea capacității Iranului de a obține arme nucleare. Presiunea politică pentru o acțiune mai fermă crește, cu republicanii care afirmă că SUA ar putea fi nevoite să se implice în conflict. Fostul vicepreședinte Mike Pence a declarat că, dacă atacul Israelului nu va convinge Iranul să facă concesii în cadrul negocierilor, Statele Unite ar trebui să fie pregătite să intervină.
Senatorul republican Lindsey Graham a subliniat că menținerea capacităților nucleare ale Iranului este inacceptabilă și a cerut intervenția pentru a distruge programul nuclear al Teheranului. Aceste calcule sunt complicate de transformarea Partidului Republican într-un partid mai izolaționist, ceea ce face ca Trump să fie reticent în a lua măsuri care ar putea supăra electoratul său.
Într-o conversație recentă, Trump a reiterat că nu se poate avea pace dacă Iranul deține arme nucleare. El se confruntă cu o dilemă complexă între argumentele de securitate națională și așteptările bazei sale electorale, care a devenit mai puțin dispusă să accepte o intervenție în Orientul Mijlociu. Această situație complicată ar putea să-i definească al doilea mandat, pe măsură ce crizele internaționale se amplifică și autoritatea sa pe plan internațional este contestată.
Conflictul cu Iranul este o provocare semnificativă pentru Trump, care a început să-și contureze politica externă sub deviza „America first”, dar care acum se confruntă cu realități internaționale complicate și o bază politică internă fragilă.
