Confruntarea geopolitică în alegerile din Moldova
Scrutinul parlamentar din Republica Moldova, programat pe 28 septembrie, este interpretat de mass-media rusă ca o confruntare Est-Vest, mai degrabă decât ca un proces democratic. Guvernarea proeuropeană este acuzată de „mijloace autoritare”, în timp ce opoziția prorusească este prezentată ca fiind apărătoare a intereselor populației.
Influența Rusiei în campanie
Rusia joacă un rol central în campania electorală. Autoritățile din Chișinău susțin că Moscova ar încerca să influențeze votul prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a declarat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”. Ministerul rus de Externe, pe de altă parte, acuză guvernarea moldoveană de „rusofobie”.
Acuzații de autoritarism
Publicațiile apropiate Kremlinului susțin că guvernarea de la Chișinău folosește metode totalitare pentru a limita opoziția. Printre acuzații se numără arestări cu motivație politică și restricționarea presei independente. Scrutinul este descris ca fiind compromis, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este considerat rezultatul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Fraude electorale și proteste anticipate
Mass-media rusă amplifică temerile legate de fraudarea alegerilor și avertizează că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Se fac paralele cu protestele din Ucraina din 2014, interpretate ca o reacție împotriva „dictaturii proeuropene”.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției sunt prezentați ca victime ale represiunii. Ilan Șor, un oligarh aflat sub sancțiuni, este considerat de presa rusă un potențial „viitor premier”, în timp ce partidele din Blocul Patrioților sunt văzute ca „forțe ale păcii”.
Rolul Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă este prezentată ca un bastion al „valorilor tradiționale” în fața „propagandei occidentale”, în ciuda acuzațiilor internaționale de finanțare a clerului de la Moscova.
Aceste alegeri din Republica Moldova evidențiază tensiunile geopolitice dintre Est și Vest, cu implicații semnificative asupra stabilității interne și a relațiilor externe ale țării.
