Partidele dezbat soluții pentru diminuarea deficitului
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat că viitorul guvern va trebui să reducă deficitul bugetar în 2025 cu 35 de miliarde RON și în 2024 cu 60 de miliarde RON. Potrivit lui Anastasiu, acest obiectiv poate fi atins prin selectarea a 28 din cele „aproape 100 de puncte” propuse de partide și specialiști în negocierile pentru reforma bugetară.
Anastasiu a subliniat că discuțiile s-au axat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, dar a menționat că impactul acestora nu ar aduce „foarte mult din PIB”. Finanțatorii României, inclusiv Uniunea Europeană, insistă asupra creșterii impozitelor. „Trebuie să ne împrumutăm și ne îndreptăm spre 3% din PIB plătind dobânzi. Acești finanțatori și-au cam pierdut răbdarea cu noi”, a adăugat el.
Anastasiu a avertizat că România se află aproape de a fi retrogradată la statutul de „junk”, ceea ce ar avea consecințe negative asupra economiei. „Avem un calendar: pe 20 iunie trebuie să prezentăm un pachet de reformă fiscală, iar pe 20 iulie trebuie să fie aprobat de Parlament”, a subliniat el.
În discuțiile din grupurile de lucru formate din reprezentanți ai partidelor, au fost identificate 100 de măsuri, din care guvernul va trebui să aleagă 28 pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului. Prioritizarea măsurilor de reducere a cheltuielilor din structurile statului a fost o temă principală.
„Impactul reducerii privilegiilor la stat nu este foarte mare din PIB, dar sunt inechități care trebuie să dispară. Trebuie să ne alegem ajustări de taxe, n-avem cum să nu vrem, chiar dacă știm că s-ar putea să aibă o problemă în ceea ce privește recesiunea”, a explicat Anastasiu.
Referindu-se la bugetul de investiții, Anastasiu a afirmat că România are în prezent 14.703 șantiere, dar nu toate pot fi susținute financiar. „Trebuie să prioritizăm. Avem nevoie de soluții care să nu blocheze economia și să nu facă nedreptăți antreprenorilor”, a adăugat el.
În ceea ce privește taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a menționat că ideea ar putea genera venituri, dar mediul bancar a ridicat semne de întrebare cu privire la fezabilitatea ei. De asemenea, a subliniat necesitatea ca toți cetățenii să contribuie, chiar și cu sume mici, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.
Anastasiu a subliniat că mediul de afaceri nu-și dorește o „taxă de solidaritate” și a evidențiat că cei care câștigă mai mult plătesc deja mai mult. „Trebuie să stabilim un principiu că nu există servicii gratuite, dar cei care nu-și permit trebuie să fie ajutați”, a concluzionat el.
