Contextul reunificării Republicii Moldova cu România
Reunificarea Republicii Moldova cu România a fost reluată în media internațională după declarațiile președintei Maia Sandu. Aceasta a afirmat că nu exclude un referendum pe tema unirii, în cazul în care populația ar opta pentru acest lucru.
Poziția Maiei Sandu
Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unificarea cu România într-un eventual referendum, subliniind că subiectul unirii nu este nou în societatea moldoveană. În cadrul podcastului „The Rest Is Politics”, Sandu a menționat că perioada destrămării Uniunii Sovietice a generat discuții pe acest subiect.
Reacția opoziției pro-ruse
Declarațiile președintei au stârnit reacții din partea opoziției pro-ruse, Igor Dodon interpretând deschiderea față de România ca o amenințare la adresa existenței statului moldovean. Dodon a sugerat că unirea ar echivala cu dispariția Republicii Moldova ca entitate distinctă.
Opinie publică și preferințe politice
Analiza presei maghiare a evidențiat discrepanța dintre numărul de cetățeni moldoveni cu pașaport românesc (aproximativ 1,5 milioane) și sprijinul pentru unire, care nu este majoritar. Conform sondajelor, doar o treime dintre moldoveni ar vota pentru unire.
Integrarea europeană ca alternativă
Maia Sandu a recunoscut că parcursul european este o opțiune mai fezabilă pentru Republica Moldova, având un sprijin mai mare în rândul populației comparativ cu unificarea cu România.
Provocările din Transnistria
Publicația a abordat și problema Transnistriei, considerată un element delicat, subliniind că Rusia nu va renunța la influența exercitată asupra acestui teritoriu. Autoritățile de la Chișinău, împreună cu Uniunea Europeană și SUA, lucrează la un plan de reintegrare, dar perspectivele sunt limitate de interesele Rusiei.
Concluzie: Declarațiile Maiei Sandu despre unirea cu România și reacțiile opoziției pro-ruse intensifică dezbaterile geopolitice din regiune, subliniind complexitatea situației Republicii Moldova în contextul influenței rusești și aspirațiilor europene.
