Kabul se confruntă cu o criză acută de apă
Kabul, capitala Afganistanului, cu peste 7 milioane de locuitori, se află într-o criză de apă atât de gravă, încât ar putea deveni prima metropolă modernă care rămâne complet fără resurse subterane. Nivelul apelor a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, iar aproape jumătate dintre sursele de apă potabilă au secat.
ONG-uri internaționale și experți în mediu avertizează că situația ar putea deveni ireversibilă până în 2030, în lipsa unor intervenții urgente. Creșterea rapidă a populației, lipsa reglementărilor și înghețarea ajutoarelor internaționale au agravat criza, conform unui raport publicat de organizația Mercy Corps.
Impactul asupra locuitorilor
Potrivit Mercy Corps, cei 7 milioane de locuitori din Kabul se confruntă cu o criză existențială. Nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri din cauza urbanizării accelerate și a crizei climatice. Aproape jumătate dintre puțurile forate, principala sursă de apă potabilă, au secat complet, iar extracția de apă depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi pe an. Dacă această tendință continuă, rezervele de apă subterană ar putea fi epuizate până în 2030, punând în pericol viața locuitorilor.
„Este nevoie de un efort asumat pentru a documenta mai bine această situație și pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra necesității de a interveni,” a declarat Dayne Curry, directorul Mercy Corps în Afganistan. Fără apă, oamenii își părăsesc comunitățile, iar neglijarea nevoilor de apă va duce la și mai multă migrație și suferință pentru poporul afgan.
Contaminarea și dificultățile financiare
Raportul subliniază și problema contaminării apei, până la 80% din apa subterană din Kabul fiind considerată improprie consumului. Accesul la apă a devenit o luptă zilnică, unele familii cheltuind până la 30% din venitul lunar doar pentru apă, iar peste două treimi dintre gospodării acumulând datorii din cauza costurilor asociate. Nazifa, o profesoară din Kabul, spune că apa de calitate bună din fântână pur și simplu nu mai există.
În lipsa intervenției autorităților, unele companii private profită de criză, săpând puțuri adânci și extrăgând cantități mari de apă din rezervele publice, vânzând-o locuitorilor la prețuri ridicate. „Obișnuiam să plătim 500 de afgani la fiecare 10 zile pentru a ne umple recipientele. Acum, aceeași cantitate de apă costă 1.000 de afgani,” adaugă Nazifa.
Provocări financiare și soluții
Populația Kabulului a crescut de șapte ori din 2001, ceea ce a schimbat radical nevoile de apă. La începutul anului 2025, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a anunțat că partenerii săi au primit doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru implementarea programelor planificate de apă și salubritate în Afganistan. Alte 3 miliarde de dolari în finanțări internaționale au fost înghețate după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Decizia recentă a SUA de a reduce cu peste 80% finanțarea USAID a amplificat criza.
„Totul depinde de ajutoare,” spune Curry, adăugând că „nevoia va persista fără investiții în soluții pe termen lung.” Apa este un drept uman și o resursă naturală a Afganistanului, care nu ar trebui să fie o problemă politică.
Proiecte de viitor
Unul dintre puținele proiecte ce ar putea reduce presiunea asupra apelor subterane este conducta de apă din râul Panjshir, care ar putea furniza apă potabilă pentru 2 milioane de locuitori. Etapele de proiectare s-au încheiat la sfârșitul anului 2024, dar implementarea proiectului, evaluat la 170 de milioane de dolari, așteaptă încă aprobarea bugetului și atragerea unor investitori suplimentari.
„Nu avem timp să așteptăm bugete. Suntem prinși într-o furtună din care nu vom mai ieși dacă nu acționăm imediat,” avertizează Dr. Najibullah Sadid, cercetător senior în managementul resurselor de apă. Locuitorii sunt dispuși să investească tot ce au pentru o soluție durabilă, prioritizând orice proiect care poate aduce un impact imediat.
