Criza financiară globală
Lumea se confruntă cu o nouă criză financiară de amploare, cu datorii ale marilor economii care depășesc PIB-ul lor anual. Șapte țări dezvoltate – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Japonia – au datorii mai mari de 100% din PIB, într-o situație fără precedent, în combinație cu rate ale dobânzilor ridicate.
Impactul datoriilor
Acest grup, denumit „D7”, a acumulat datorii masive în urma crizei financiare globale și a pandemiei de Covid-19. Japonia se confruntă cu o povară a datoriilor de peste un sfert de secol. Această situație este mai gravă decât în urma Marii crize economice din 1929-1933, iar deprecierea monedei naționale ar putea agrava datoriile în comparație cu veniturile fiscale.
Riscuri și devalorizări
Investitorii pot declanșa procesul de devalorizare a monedelor dacă anticipează creșterea inflației sau incapacitatea statelor de a-și rambursa obligațiunile. O devalorizare într-o țară majoră ar putea afecta rapid și alte economii, așa cum s-a întâmplat în trecut. De exemplu, devalorizarea lirei sterline în 1967 a avut un efect de domino în alte țări europene.
Posibile consecințe
Crizele din Asia de Est în 1997 și Rusia în 1998 au demonstrat efectele devastatoare ale devalorizărilor rapide, inclusiv incapacități de plată și măsuri de austeritate severe. Acum, cu economii implicate mult mai mari, riscul ca mai mulți giganți financiari să cadă este considerabil. FMI anticipează presiuni crescute asupra bugetelor de stat, iar fără planuri de reducere a datoriilor, țările D7 rămân vulnerabile.
În concluzie, criza financiară actuală ar putea avea implicații severe asupra economiilor globale, cu riscuri crescute de devalorizare și instabilitate fiscală în rândul marilor economii.
