Infrastructura Moldovei și riscurile de conflict
Regiunea Moldovei, flancul estic al NATO și granița estică a Uniunii Europene, se confruntă cu vulnerabilități infrastructurale semnificative în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei. În prezent, Moldova dispune de doar 52 km de autostradă, reprezentând mai puțin de 4% din totalul drumurilor rapide din România.
Starea actuală a infrastructurii
În Moldova, autostrada A7 (Buzău-Focșani) este în execuție, însă termenul de finalizare și finanțarea rămân incerte. Regiunea se confruntă cu ambuteiaje frecvente și poduri neconforme, iar licitația pentru podul de la Cozmești este blocată din 2022. De asemenea, prezența NATO în România ocolește Moldova, concentrându-se în alte regiuni ale țării.
Proiecții pentru 2028
Într-un scenariu optimist, se estimează că autostrada A7 va fi finalizată pe tronsonul Ploiești-Pașcani, însă A8 va avansa doar parțial. Această infrastructură ar putea facilita mobilizarea rapidă a echipamentelor și trupelor NATO în caz de criză, dar ridică întrebarea dacă Moldova devine un coridor de evacuare în loc de apărare.
Întrebări strategice
Se conturează o posibilă strategie de abandon investițional în Moldova, cu întrebări legate de neconstruirea podului de la Cozmești și prioritizarea altor proiecte în sudul țării. Aceste aspecte sugerează o vulnerabilitate strategică a regiunii, care ar putea deveni „consumabilă” în contextul unui conflict.
Apeluri pentru acțiune
Se solicită autorităților române să declare Moldova ca zonă de interes strategic, să asigure o prezență militară consolidată și să includă Autostrada Unirii în proiectele de securitate națională. Este esențial ca Moldova să fie integrată în planurile de apărare și dezvoltare europene pentru a evita să devină o zonă sacrificabilă.
Investițiile în infrastructură sunt necesare pentru a asigura securitatea și dezvoltarea regiunii Moldovei, prevenind astfel posibilele consecințe devastatoare ale unui conflict militar.
