Mesajul lui Bolojan după eșecurile consecutive în negocieri: „Nu putem merge mai departe în acest fel”
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a transmis sâmbătă, printr-un mesaj pe rețelele sociale, că România se confruntă cu o situație financiară gravă, cheltuind mult mai mulți bani decât produce. Aceasta a condus la un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Bolojan a reiterat mesajele exprimate la conferința de presă din ziua precedentă, subliniind că „nu mai putem continua așa”.
În postarea sa pe Facebook, Bolojan a evidențiat că, anul trecut, România a cheltuit cu peste 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro) mai mult decât a încasat. „Deficitul bugetar mare nu mai poate fi susținut. De mai mulți ani, statul cheltuie mult mai mult decât încasează. Așa am ajuns ca anul trecut să avem cel mai mare deficit bugetar din țările europene, de 9,3% din Produsul Intern Brut al României”, a spus el.
Bolojan a explicat că, în 2022, România a încasat 575 de miliarde lei și a cheltuit 727 de miliarde, rezultând o diferență de 152 de miliarde de lei. Această diferență a fost acoperită, an de an, din împrumuturi contractate de guvern, iar suma împrumuturilor a crescut constant. „Nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”, a adăugat Bolojan.
În cadrul conferinței de presă dedicate crizei bugetare și negocierilor pentru viitorul guvern, Bolojan a afirmat că cei care „promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi”. El a subliniat necesitatea măsurilor de corecție, care ar putea fi „nepopulare, dar necesare”, și a menționat că pentru implementarea acestora este nevoie de susținere parlamentară.
Bolojan a detaliat că cheltuielile guvernului nu au ținut cont de veniturile disponibile. Comparativ cu 2023, veniturile pentru 2024 au crescut cu puțin peste 10%, în timp ce cheltuielile generale ale statului au crescut cu 19%. El a indicat că această creștere este determinată în parte de salariile din sectorul public, care au crescut cu 24% în 2024 față de 2023. „Este evident că în anumite sectoare avem prea mulți angajați și că există privilegii care pot fi corectate fără a afecta instituțiile esențiale”, a concluzionat Bolojan.
