Mai bine de 40% dintre români ignoră istoria Mineriadei din 1990
Aproape jumătate dintre români nu cunosc detalii despre evenimentele violente din 13-15 iunie 1990, cunoscute sub numele de „Mineriada”, conform unui Barometru INSCOP. Sondajul relevă că 54.1% dintre respondenți afirmă că știu ce s-a întâmplat în acele zile, în timp ce 45.7% nu au această cunoștință. 0.2% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Conform datelor, cunoștințele despre aceste evenimente sunt semnificativ mai mari în rândul anumitor categorii de populație: 71% dintre votanții PNL, 63% din PSD, 62% din USR, 64% dintre bărbați, 67% dintre persoanele cu vârste între 45-59 de ani, 72% dintre cei peste 60 de ani, 72% dintre cei cu studii superioare și peste 60% dintre locuitorii din mediul urban mare. În contrast, 60% dintre votanții AUR, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani, 62% dintre cei cu vârsta între 30-44 de ani, 60% dintre cei cu educație primară și 52% dintre locuitorii din mediul rural declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
Proteste pentru apărarea drepturilor și libertăților
Întrebați dacă ar participa la proteste de stradă în cazul în care drepturile și libertățile lor ar fi amenințate, 55.8% dintre respondenți au răspuns afirmativ, afirmând că „doar așa pot fi apărate drepturile și libertățile”. Pe de altă parte, 26.8% au ales varianta negativă, iar 16.5% nu și-au format o opinie, 0.9% neavând un răspuns. Proporțiile celor care ar participa la proteste sunt mai mari în rândul votanților AUR (68%), tinerilor sub 30 de ani (63%) și persoanelor cu educație primară (65%).
În contrast, 52% dintre votanții PSD au declarat că nu ar participa la astfel de proteste, iar 42% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 32% dintre cei cu educație medie și 32% dintre locuitorii din urbanul mic au aceeași opinie.
Directorul executiv al INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că „unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români”. De asemenea, el a menționat că „dimensiunea acțională a apărării drepturilor și libertăților prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, iar motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor relevante ale istoriei recente sunt mai fragile”.
Datele au fost colectate între 26 și 30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1150 de persoane, cu o eroare maximă admisă de ± 2.9% la un grad de încredere de 95%.
