Între capcanele puterii: Lecții pe care Elon Musk le-ar putea învăța de la oligarhii vânați de Putin și Xi
Decăderea lui Elon Musk urmează un tipar mai vechi. În țări precum Rusia, China, Arabia Saudită și, mai nou, SUA, oligarhii care au dezvoltat ambiții politice independente au fost forțați să își reamintească cine deține cu adevărat puterea. Aceasta este o lecție pe care Musk ar fi trebuit să o învețe de la alți miliardari care au căzut în aceeași capcană, cum a fost cazul lui Mihail Hodorkovski și Jack Ma.
Triumful puterii politice asupra banilor ar putea fi surprinzător atât pentru marxiști, cât și pentru capitaliștii mult prea încrezători, care cred că politicienii vor dansa mereu după cum le cântă bogătașii. Dar, după cum a observat și Mao, puterea politică se naște din țeava puștii. Controlul organelor statului – armata, procurorii, fiscul – contează mai mult la urma urmei decât miliardele din bancă.
Politicienii au nevoie și ei de bani, în special înainte să ajungă la putere. Alegerile sunt costisitoare, iar politicile clientelare ale unui stat autoritar necesită susținere financiară. Susținerea lui Musk l-a ajutat pe Trump să câștige alegerile prezidențiale din 2024.
Ascensiunea lui Vladimir Putin la vârful puterii în Rusia a fost facilitată de unii dintre cei mai bogați ruși care sperau că el va fi apărătorul averilor dobândite în anii ’90. Însă, odată ce a ajuns la Kremlin, Putin le-a arătat oligarhilor cine este șeful. Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om din Rusia, a fost arestat când a început să devină o forță politică independentă, petrecând 10 ani în închisoare. Boris Berezovski, alt oligarh din era Elțîn, a fost forțat să părăsească țara și a murit în circumstanțe misterioase.
În China, autoritățile folosesc diverse tactici de intimidare pentru a-i forța pe disidenți să se întoarcă în țară. Jack Ma, cândva cel mai bogat om din China, a dispărut din viața publică după ce a intrat în conflict cu Xi Jinping. După un discurs în 2020, în care a criticat autoritățile de reglementare fiscală, controlul său asupra companiei Ant Group a fost redus drastic, iar Ma a fost practic scos din circuitul public.
În Arabia Saudită, prințul-moștenitor Mohammed bin Salman a demonstrat că poate forța miliardarii să se supună. În 2017, el a închis zeci de afaceriști bogați în hotelul Ritz-Carlton din Riad, ca parte a unei inițiative anti-corupție, transmitând un mesaj puternic și dur.
Cea mai bună metodă de a se apăra de capriciile unui conducător de stat pentru un miliardar este să ajungă să conducă țara. Aceasta a fost calea urmată de Silvio Berlusconi, care și-a fondat propriul partid și a câștigat trei mandate de prim-ministru în Italia. Bidzina Ivanishvili, un alt miliardar, a devenit premierul Georgiei, iar Trump s-a folosit de averea sa pentru a-și finanța ascensiunea politică. Totuși, puțini oligarhi reușesc să facă această tranziție, iar cei care operează la limita politicului trebuie să fie foarte precauți.
În India, familia Ambani păstrează legături strânse cu premierul Narendra Modi, fără a contesta vreodată rolul său de lider. Carlos Slim, cel mai bogat om din Mexic, a fost apropiat de o serie de președinți mexicani, menținând o neutralitate care i-a permis să rămână influent indiferent de cine era la putere.
Mulți americani sunt oripilați de ideea că relația dintre bani și putere ar putea fi comparată cu cele din China, Rusia sau Arabia Saudită. Avertismentele lui Trump către Musk, că ar putea pierde contracte profitabile cu guvernul federal și că ar putea exista „consecințe serioase” dacă îl susține pe democrați, subliniază această realitate. Unii susținători ai lui Trump cer măsuri dure împotriva lui Musk, inclusiv naționalizarea companiei SpaceX, esențială pentru programele spațiale ale NASA. Musk pare să fi început deja să facă pași înapoi, exprimându-și regretul pentru unele comentarii legate de Trump.
Exproprierea și exilul nu sunt soluții viabile pentru problemele din SUA, însă acestea sunt opțiunile care planează pe fundal, în contextul politic actual.
