Percepția asupra comunismului în România
Un sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie arată că 55,8% dintre români consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Mulți români privesc cu nostalgie către perioada comunistă, susținând că „Ceaușescu a fost un lider bun” și că „România era respectată pe plan extern”.
Corupția în regimul comunist
Istoricul Cosmin Popa afirmă că „corupția în comunism era structurală” și că „toată lumea dădea șpagă”. Mădălin Hodor subliniază că „instituțiile statului nu erau eficiente” și că „singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”. Corupția a fost esența sistemului comunist și a fost moștenită în perioada postdecembristă.
România pe scena internațională
Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe, menționează că, în perioada 1965–1973, România a avut o „formă de emancipare în politica externă”, dar aceasta era limitată. Ceaușescu a fost văzut ca un lider diferit de ceilalți comuniști, iar Occidentul a făcut concesii pentru a-l desprinde de sovietici. Totuși, în anii ’80, România a intrat într-un regim de izolare, iar relațiile internaționale s-au deteriorat.
Suveranitatea României
Hurezeanu afirmă că România „nu era o țară suverană” și că depindea de Pactul de la Varșovia și de resursele sovietice. Hodor subliniază că, deși exista un discurs de independență, România depindea de resurse economice externe. Această „suveranitate mimată” a fost folosită pentru a controla populația.
Concluzie
Percepția pozitivă asupra regimului lui Ceaușescu este alimentată de nostalgia pentru un trecut comunist, dar faptele istorice arată o realitate complexă, marcată de corupție și lipsă de suveranitate. Această ambivalență în evaluarea istoriei comuniste reflectă provocările actuale ale societății românești.
