Cresterea economică a Iașului
În 2024, companiile din Iași au raportat o creștere a cifrei de afaceri de 10,67 miliarde de euro, în creștere cu peste 10% față de anul precedent. Numărul angajaților a stagnat, indicând o creștere a productivității, digitalizării și automatizării.
Deficitul comercial
Iașul importă de două ori mai mult decât exportă în Republica Moldova, cu importuri de 100 de milioane de euro și exporturi de 50 de milioane de euro. Această situație evidențiază lipsa de capacitate a economiei locale de a valorifica piața externă.
Rolul mediului universitar
Mediul universitar și de cercetare din Iași rămâne neexploatat, iar o colaborare reală între universități și antreprenoriat este esențială pentru a evita pierderea oportunităților de inovare.
Stabilitate și monopoluri locale
Peste 200 de companii din Iași se află în topurile naționale, dar stabilitatea acestora ridică întrebări despre posibila intrare a județului într-o zonă de confort, limitând șansele startup-urilor.
Poziția economică națională
În 2024, Iașul ocupă locul 6 în clasamentul PIB-ului național, depășind județe precum Brașov și Ilfov. Totuși, fără investiții în infrastructură, această performanță este fragilă.
Provocările infrastructurii
Costurile logistice ridicate afectează competitivitatea produselor ieșene, iar infrastructura deficitară limitează accesibilitatea piețelor externe. Drumul Iași–Oradea implică traversarea a numeroase localități și lanțuri montane, ceea ce crește costurile.
Medii de afaceri instabile
Creșterile bruște de taxe și incertitudinea legislativă afectează deciziile antreprenorilor, determinându-i să amâne investițiile sau să își închidă afacerile, cu sute de companii în așteptare.
Concluzie
Deși Iașul demonstrează o creștere economică, riscurile asociate deficitului comercial și infrastructurii deficitare amenință sustenabilitatea acestei dezvoltări.
