Grecia marchează un moment istoric: retragerea mandatelor a trei parlamentari de extremă-dreapta prin decizie judecătorească
O decizie judecătorească istorică a dat o lovitură mişcării de extremă dreapta din Grecia, după ce deputaţii din partidul neofascist „Spartanii” au fost privaţi de trei locuri în parlament. Invocând fraudă electorală, un tribunal electoral special constituit a retras statutul a trei dintre deputaţii formaţiunii, inclusiv al liderului acesteia, lăsând parlamentul de 300 de locuri din Atena să funcţioneze cu doar 297 de deputaţi.
Judecătorii au decis că alegătorii au fost „înşelaţi” la alegerile generale de acum doi ani, deoarece, deşi Vasilis Stigkas a fost descris drept liderul partidului, o altă persoană, Ilias Kasidiaris, un neonazist declarat, trăgea sforile. Partidele din Grecia nu se pot prezenta legal la alegeri dacă „liderii lor reali” au fost condamnaţi pentru infracţiuni precum participarea la o organizaţie criminală.
„Mesajul pentru extrema dreaptă este că trebuie să respecte normele democraţiei, ale competiţiei electorale democratice”, a declarat Lamprini Rori, profesor asistent de analiză politică la Universitatea din Atena. „Mulţi susţinători îl văd pe Kasidiaris drept liderul lor firesc şi îi urmează ideologia de extremă dreaptă”, a explicat profesorul.
„Spartanii” au apărut aparent de nicăieri și au fost aleşi cu 12 deputaţi în iunie 2023, după ce au fost susţinuţi în mod deschis de Kasidiaris din spatele gratiilor, după ce propriul său partid, „Elenii”, a primit interdicţia de a participa la scrutin. Negaţionist declarat al Holocaustului, Kasidiaris a deţinut controlul asupra echipelor de asasini ale Zorilor Aurii, care i-au vizat pe imigranţi şi pe alţi inamici percepuţi, ceea ce i-a adus partidului renumele de cea mai violentă forţă neofascistă din Europa. El a fost condamnat la 13 ani şi jumătate de închisoare pentru conducerea unei organizaţii criminale deghizate în partid politic, dar a făcut apel.
Kasidiaris a găsit modalităţi de a se adresa adepţilor prin intermediul reţelelor sociale din închisoare. „Poate că suntem departe de apogeul Zorilor Aurii, dar Kasidiaris încă are o bază de sprijin formată în majoritate din tineri care organizează întâlniri regulate pe internet pentru a discuta despre revenirea sa”, a declarat Dimitris Psarras, un autor proeminent de stânga. „Spartanii au fost vitrina lui Kasidiaris în parlament”, a spus el.
Decizia instanţei a dat o lovitură zdrobitoare unui partid care, prin lupte interne, pierduse deja sprijin şi parlamentari, dar nu va afecta atracţia extremei drepte în general. „Astăzi, din păcate, toate sondajele arată că aceasta este în creştere”, a explicat Psarras.
Popularitatea Zorilor Aurii a crescut vertiginos în timpul crizei datoriei naţionale, care a durat aproape zece ani. Deşi grupul a fost desfiinţat în 2023, alegătorii au readus trei partide de extremă-dreapta în parlament. Lamprini Rori a descris acest lucru drept „cea mai semnificativă prezenţă” în ţară de la explozia crizei datoriilor, menţionând că este pentru prima dată când toate ramurile extremei drepte – radical populist, religios extrem şi ultraconservator – sunt reprezentate simultan în parlament.
„Ştim din rezultatele alegerilor că 80 % dintre alegători (pentru Spartani) i-au susţinut anterior pe neo-naziştii din Zori de Aur. În timp ce (partidul) a atras, de asemenea, oameni care nu au votat înainte, mulţi susţinători s-ar putea aştepta acum să le spună Kasidiaris ce să facă în continuare”, a punctat Rori.
