Refuzul Franței de a extrăda prințul Paul
Curtea de Apel de la Paris a respins solicitarea de extrădare a prințului Paul de România, în vârstă de 76 de ani, care este acuzat de trafic de influență într-un dosar legat de conflictul privind succesiunea regală. Aceasta a fost a doua solicitare de extrădare din partea autorităților române, după ce un prim mandat de arestare a fost emis imediat după condamnarea sa în decembrie 2020 la o pedeapsă de trei ani și patru luni.
Motivarea deciziei
Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel a menționat că, deși autoritățile române au avut justificare pentru emiterea mandatului, acesta avea un „caracter disproporționat”. Curtea a concluzionat că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregularitățile din procesul judiciar din România.
Contextul legal
Autoritățile române au emis un nou mandat de arestare pentru Paul în ianuarie, bazându-se pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a criticat intervenția judiciară a Franței ca fiind contrară principiului încrederii reciproce între statele membre. În total, 18 persoane au fost condamnate în acest caz, iar prejudiciul estimat pentru statul român se ridică la cel puțin 145 de milioane de euro.
Consecințele deciziei
Decizia Curții de Apel din Paris subliniază tensiunile dintre sistemele judiciare naționale și efectele pe care acestea le pot avea asupra proceselor de extrădare, în special în cazurile care implică persoane de rang înalt sau cu legături istorice semnificative.
