Drumul Sfintei Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut la sfârșitul secolului al X-lea în satul Epivat (astăzi Selimpaşa, Turcia). La vârsta de zece ani, a decis să părăsească viața lumească și să se dedice credinței, devenind călugăriță. A petrecut cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Haricleea, apoi s-a mutat în Țara Sfântă.
De la Epivat la Târnovo
După moartea sa, la vârsta de 27 de ani, trupul neputrezit al Sfintei a fost descoperit de un sihastru și a fost îngropat la Epivat. Moaștele au rămas aici timp de 200 de ani, până când, în 1186, au fost mutate la Târnovo, în capitala Imperiului romano-bulgar, la solicitarea lui Ioan Asan al II-lea.
Strămutarea la Belgrad
În 1396, moaștele au fost mutate la Belgrad, unde au stat timp de 125 de ani, până la cucerirea orașului de către turci în 1521. Aici a fost alcătuită o slujbă a Cuvioasei, tradusă în bisericile românești.
Întoarcerea la Constantinopol
După cucerirea Serbiei, moaștele au fost strămutate la Constantinopol, fiind expuse spre cinstire. În 1641, sub domnia lui Vasile Lupu, au fost mutate la Iași, cu acordul Patriarhiei ecumenice, datorită legăturilor strânse între Moldova și Constantinopol.
Primirea la Iași
Pe 13 iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva au fost primite cu evlavie la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, unde au fost așezate cu cinste. De atunci, sfintele moaște au devenit un simbol al credinței și un loc de pelerinaj, având un impact semnificativ asupra comunității ortodoxe din Moldova.
Consecințe și impact
În prezent, moaștele Sfintei Parascheva continuă să atragă pelerini și să ofere ajutor spiritual, consolidând tradiția ortodoxă în România și întărind legăturile culturale și religioase ale Moldovei cu restul lumii ortodoxe.
