Cultura muncii în România
Dragoș Damian, CEO la Terapia Cluj, critică atitudinea față de muncă a românilor, evidențiind un deficit semnificativ de forță de muncă în România, amplificat de o repulsie față de muncă.
Statistici alarmante
România se confruntă cu cel mai mare număr de tineri NEET (nici în educație, nici în muncă) din Uniunea Europeană, aproximativ 1,5 milioane de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani. Aceștia nu sunt prezenți nici la școală, nici la muncă.
Reacții și atitudini
Ministrul Daniel David a fost criticat pentru sugestia adresată tinerilor de a căuta un loc de muncă, într-un context în care mulți români preferă să aștepte ajutoare de la stat, cum ar fi vouchere sau pensii.
Problema muncitorilor străini
În condițiile în care mulți români nu își asumă responsabilitatea muncii, este invocată necesitatea atragerii muncitorilor din Asia, cum ar fi cei din Bangladesh, care sunt dispuși să lucreze în locul lor.
Concluzie
Critica lui Dragoș Damian subliniază o problemă structurală în cultura muncii românești, care ar putea afecta viitorul economic al țării și capacitatea de a atrage forță de muncă străină în contextul unei economii în schimbare.
