Descoperirea din Thailanda
O analiză a unor dinți umani vechi de 4.000 de ani a identificat cele mai vechi urme ale utilizării nucilor de betel, care conțin o substanță psihoactivă. Aceste dovezi sugerează că mestecarea nucilor de betel a fost o practică culturală străveche, recunoscută pentru efectele sale stimulante asupra vigilenței, energiei, euforiei și relaxării.
Metodologia de cercetare
Cercetătorii au folosit metode științifice avansate pentru a detecta reziduuri invizibile ale nucilor de betel în tartrul dentar. Studiul a fost realizat pe un sit arheologic din Nong Ratchawat, Thailanda, unde au fost colectate 36 de probe de tartru de la șase indivizi.
Rezultatele analizei
Analiza a relevat prezența compușilor arecolină și arecaidină în probele de tartru, indicând că nucile de betel au fost mestecate acum 4.000 de ani. Aceasta este cea mai veche dovadă directă biomoleculară a utilizării nucilor de betel în Asia de Sud-Est.
Context cultural
Utilizarea nucilor de betel este adânc înrădăcinată în tradițiile sociale și culturale din regiune. Deși această practică devine mai puțin frecventă, ea reflectă cunoștințe culturale și practici spirituale de mii de ani.
Aceste descoperiri subliniază importanța studiului plantelor psihoactive în înțelegerea comportamentului uman și a practicilor culturale din trecut.
