De ce 50% dintre bulgari refuză adoptarea euro: „Ne așteaptă vremuri și mai dificile”
Bulgaria este pregătită să adere la zona euro, a anunțat Uniunea Europeană săptămâna trecută, însă Doroteya Kanavrova, o mică producătoare de legume, face parte dintr-un grup din ce în ce mai mare de cetățeni bulgari îngrijorați de costurile aderării la zona euro. „Sunt împotrivă”, spune Kanavrova, în timp ce își aranjează roșiile, castraveții și dovleceii pe taraba de la marginea drumului.
Țara vecină are o lungă istorie de greutăți, iar PIB-ul său per capita este la două treimi din media UE, la aproape două decenii de la aderarea la blocul comunitar. Pentru milioane de bulgari care au trecut prin falimente de bănci, crize economice și o tranziție dureroasă în anii 1990, moneda națională (leva) este mai mult decât bancnote și monede; este un simbol al stabilității.
Consiliul monetar introdus în 1997 a legat strâns leva de marca germană și apoi de euro, ajutând Bulgaria să pună capăt politicii monetare restrictive din alte țări foste comuniste, precum România, și să elimine o inflație galopantă. Rezultatele Eurobarometrului arată că bulgarii sunt împărțiți în mod egal când vine vorba de aderarea la euro, care ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2026. Mai mult, bulgarii sunt de două ori mai sceptici decât media UE, conform unui sondaj publicat în luna mai, în condițiile în care partidele de extremă dreapta au organizat proteste față de aderarea la zona euro.
„Oamenii care s-au obișnuit cu consiliul monetar timp de 28 de ani sunt îngrijorați acum ce se va întâmpla fără el”, spune Svetoslav Gavriyski, fostul ministru de Finanțe care a pregătit Bulgaria pentru consiliul monetar în 1997. Acesta a dezmințit temerile referitoare la inflație drept „zvonuri stupide”. „O țară trebuie să iasă, mai devreme sau mai târziu, de sub consiliul monetar pentru a deveni o țară normală”, adaugă Gavriyski.
Cele mai mari economii din regiune (Polonia, România, Cehia și Ungaria) au amânat planurile de aderare la euro. La un eveniment recent la Praga, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a lăudat avantajele existenței unei monede naționale în lupta cu inflația.
În Bulgaria, perspectiva aderării la euro generează îngrijorări, în special în rândul celor cu venituri mici și pensionarilor. În timp ce politicienii subliniază beneficiile aderării la zona euro, precum creșterea investițiilor și reducerea costurilor cu împrumuturile, mulți cetățeni se tem că prețurile vor crește pe termen scurt. Kanavrova se teme că trecerea la euro va duce la scumpirea îngrășămintelor, astfel că producția de legume la mica sa fermă va deveni mai costisitoare. „Marile firme sunt bogate, ele își permit. Noi ne descurcăm greu cu leva, vom fi într-o situație și mai rea cu euro”, afirmă Kanavrova.
Având în vedere că majoritatea clienților săi sunt turiști români în drum spre stațiunile de pe litoralul bulgăresc, Kanavrova preferă leii românești în loc de euro, atunci când trebuie să accepte bani străini. Problema nu este că bulgarii nu sunt pro-europeni. Sondajele arată că mai mult de jumătate dintre ei au încredere în UE, un procent dublu față de cei care au încredere în Guvernul de la Sofia. Dificultatea constă în faptul că oficialii nu reușesc să găsească un limbaj comun cu cei care, spre deosebire de marile firme, nu văd avantajele directe ale utilizării unei monede comune. Acest lucru este mai ușor pentru partidele populiste, iar protestele organizate de extrema dreaptă au scos în stradă zeci de mii de oameni pentru al doilea weekend consecutiv.
„Decidenții ar fi trebuit să facă o treabă mai bună cu informarea publicului cu privire la beneficiile unei monede comune, chiar dacă aderarea la uniunea monetară este o problemă tehnică”, subliniază Dennis Schen, economist șef la agenția de evaluare Scope Ratings.
