Asocierea între consumul de apă și boala Parkinson
Cercetătorii au studiat efectele vechimii apei subterane și tipului de acvifer asupra riscului de a dezvolta boala Parkinson, analizând 12.370 de persoane diagnosticate cu această afecțiune și peste 1,2 milioane de persoane fără boală.
Metodologia studiului
Participanții au fost comparați în funcție de vârstă, sex și rasă, locuind la maximum 4,8 kilometri de 1.279 de puncte de monitorizare a apei din 21 dintre cele mai mari acvifere din SUA. Cercetătorii au evaluat vechimea apei, tipul de acvifer și sursa de apă potabilă, inclusiv din sisteme municipale și puțuri private.
Rezultatele studiului
Rezultatele indică un risc cu 24% mai mare de boală Parkinson pentru persoanele care consumau apă din acvifere carbonatice comparativ cu cele care utilizau apă din alte tipuri de acvifere. Comparativ cu apa din acvifere glaciare, riscul crește cu 62%. Apa subterană mai veche din acviferele carbonatice a arătat un efect protector, riscul scăzând cu 6,5% pe măsură ce vechimea apei crește. De asemenea, apa recentă din aceste acvifere a fost asociată cu un risc cu 11% mai mare de boală Parkinson.
Condiții de contaminare
Acviferele carbonatice sunt mai vulnerabile la contaminarea de la suprafață, în timp ce acviferele glaciare filtrează apa mai eficient, reducând riscurile de contaminare. Studiul a avut limitări, cercetătorii presupunând că toți participanții utilizau apă subterană cu aceleași caracteristici, fără verificări directe ale surselor de apă.
Concluzie
Aceste descoperiri sugerează o posibilă legătură între caracteristicile apei subterane consumate și riscul de boală Parkinson, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine această asociere.
