Confruntarea dintre Romgaz și Greenpeace: Adevărul din spatele dorinței statului de a desființa organizația care opune rezistență proiectului „Neptun Deep”
Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla practic producția de gaze naturale a României odată ce va fi dat în exploatare, se află în centrul scandalului dintre Greenpeace și Romgaz. În prezent, Romgaz cere dizolvarea organizației, acuzând-o că folosește diverse scheme juridice pentru a bloca „Neptun Deep”. În replică, Greenpeace acuză compania statului de „intimidare și defăimare”. Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027, iar oficialii români consideră că România va deveni „un furnizor de securitate energetică pentru Europa” și va obține miliarde de euro anual.
Greenpeace susține că proiectul Neptun Deep are un „impact climatic mult subestimat” și că cele două companii care vor exploata perimetrul vor fi cei mai mari poluatori din țară. Statul, prin Romgaz, subliniază că proiectul respectă legea și că va asigura securitatea energetică a României. În ultimul an, Greenpeace a deschis șase procese prin care cere anularea sau suspendarea diverselor acte administrative legate de proiectul Neptun Deep. Până acum, Greenpeace a pierdut două dintre acestea, iar Romgaz a inițiat un alt proces prin care cere dizolvarea organizației, catalogat de Greenpeace drept un „abuz”.
În ianuarie 2025, Greenpeace a pierdut un proces în instanță prin care solicita suspendarea Acordului de Mediu pentru Neptun Deep. Judecătorul a stabilit că nu au fost identificate vicii de legalitate care să impună această măsură și a obligat Greenpeace să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 300.000 de lei către Romgaz și OMV. Greenpeace a confirmat că va respecta decizia instanței și va plăti. Reprezentantul Greenpeace, Vlad Cătună, a declarat că este un proces tip SLAP, destinat să intimideze organizația, ceea ce reprezintă un precedent periculos pentru democrație.
Romgaz a cerut unui executor judecătoresc să recupereze cheltuielile de judecată de la Greenpeace. Cu toate acestea, s-a constatat că organizația nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nici „un cont deschis la unitățile bancare”, ceea ce a condus la cererea de dizolvare a Greenpeace. În cererea de chemare în judecată, Greenpeace s-a identificat doar cu un cod CIF: 37026417, care nu este un identificator unic al ONG-ului, ci unul utilizat în relația cu ANAF.
Avocatul Daniel Moreanu a explicat că, din cauza identificării incorecte a Greenpeace, instanța a obligat organizația să plătească cheltuielile de judecată. Executorul judecătoresc a folosit doar acel cod CIF pentru a identifica Greenpeace, ceea ce a dus la concluzia că organizația este insolvabilă. De asemenea, s-a descoperit că Greenpeace mai are un alt cod CIF, 22747989, asociat cu conturi bancare, ceea ce sugerează existența a două entități separate.
Vlad Cătună a explicat că cele două coduri CIF sunt utilizate pentru diferite scopuri, dar ambele se referă la aceeași persoană juridică. Greenpeace a solicitat cheltuieli de judecată de aproximativ 70.000 de lei, ceea ce ridică întrebări despre capacitatea organizației de a efectua plăți dacă nu are niciun cont bancar asociat codului CIF 37026417. Avocatul Moreanu a subliniat că acest caz ridică semne de întrebare legate de activitatea organizației, având în vedere că, conform ANAF, niciunul dintre cele două CIF nu este plătitor de TVA.
Greenpeace a explicat că nu a depus apel împotriva deciziei instanței din rațiuni strategice, concentrându-se pe celelalte acțiuni legale împotriva Romgaz. Romgaz a reiterat că Greenpeace are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar trebuie să respecte și prevederile legale. Procesul prin care Romgaz a cerut dizolvarea Greenpeace va continua cu următorul termen stabilit pentru 11 iunie, iar reprezentanții organizației au declarat că nu au emoții că vor pierde acest proces.
