Contextul conflictului ruso-ucrainean
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, generat de invadarea Ucrainei de către Rusia, continuă să se intensifice, fără perspective clare de soluționare în următorii ani. Generalul (r) Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, analizează cauzele profunde ale acestui conflict prin prisma comparației culturale a statelor, un model dezvoltat de psihologul Geert Hofstede.
Aproape identice cultural
Predoiu subliniază că Rusia și Ucraina au un profil cultural similar, iar această apropiere face ca războiul să fie deosebit de brutal. Războaiele fratricide, purtate între națiuni cu culturi apropiate, sunt adesea cele mai nemiloase, deoarece fiecare parte percepe cealaltă nu doar ca un adversar, ci ca un trădător al valorilor comune.
Percepții diferite asupra culturii comune
Moscova și Kievul au viziuni total diferite asupra apropierii culturale. Rusia consideră diferențele politice ca trădări intolerabile, în timp ce Ucraina le percepe ca o necesitate de emancipare și afirmare a identității proprii. Această divergență contribuie la intensificarea conflictului.
Paradoxul sprijinului european
Predoiu menționează un paradox în cadrul Uniunii Europene: Ungaria și Slovacia, cele mai apropiate cultural de Ucraina, sunt cele mai reticente în a oferi sprijin. În contrast, statele precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care au culturi diferite, devin cei mai entuziaști susținători ai Ucrainei. Această situație se datorează percepției distanțate a acestor state față de complexitatea reală a Ucrainei.
Diferențe în politica americană
Predoiu observă că, în funcție de administrație, Statele Unite au abordat diferit conflictul. Sub Joe Biden, SUA au adoptat o poziție de susținere activă a Ucrainei, în timp ce Donald Trump a sugerat o abordare mai rezervată, văzând conflictul ca o confruntare între națiuni similare cultural, nu ca o luptă simplă între democrație și autoritarism.
Concluzie
Predoiu concluzionează că Rusia și Ucraina, ca „frați culturali”, se distrug reciproc, iar sprijinul extern riscă să fie ineficient fără o înțelegere profundă a contextului cultural. Această complexitate subliniază importanța culturii în relațiile internaționale și necesitatea de a aborda conflictul cu o perspectivă mai nuanțată.
