Nemulțumirea angajaților români
Românii se confruntă cu o „nemulțumire statică” la locul de muncă, dorind salarii mai mari, dar rămânând în loc din cauza incertitudinii. Peste 50% dintre angajați resimt un nivel ridicat de stres, iar o treime dintre aceștia se gândesc să părăsească actualul loc de muncă din cauza burnout-ului.
Context legislativ și schimbări în preferințe
În România, cadrul legal pentru protecția angajaților este fragil. O inițiativă de lege anti-burnout a eșuat în Parlament în 2024. Studiul „Romanians@Work 2025” arată că 43% dintre angajați prioritizează stabilitatea psihică față de venituri, majoritatea fiind dispuși să accepte un loc de muncă similar ca salariu, dar cu un management mai empatic.
Presiunea financiară și inflația
Inflația și modificările fiscale din 2025 și 2026 au crescut presiunea financiară asupra angajaților. Patru din zece angajați cheltuiesc până la 90% din salariu pe nevoile de bază, iar mulți recurg la economii sau împrumuturi. Angajatorii sunt reticenți în a oferi majorări salariale, invocând dificultăți economice.
Creșterea muncii part-time
Imposibilitatea de a obține măriri salariale a dus la o creștere a angajărilor part-time. România are un număr mare de ore lucrate la mai multe locuri de muncă, ceea ce contribuie la epuizarea fizică și psihică a angajaților. O mișcare civică a strâns peste 10.000 de semnături pentru repunerea legii anti-burnout în discuție.
Concluzie
Angajații români se află într-o situație dificilă, pendulând între necesitatea de a câștiga mai mult și riscurile stresului și epuizării profesionale, cu perspective economice ce sugerează o continuare a acestei stări de nemulțumire.
