Legea cetățeniei române afectează basarabenii
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată în legătură cu Legea nr. 14/2025, adoptată în martie 2025, care prelungește perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitate de extindere. În practică, dosarele sunt rezolvate după 5-6 ani, blocând sute de mii de solicitări, inclusiv restanțe din 2018-2019.
Controversa privind aplicarea retroactivă
Legea prevede aplicarea retroactivă a noilor termene, afectând persoanele care și-au depus cererile anterior. Aceasta a generat plângeri colective din partea solicitanților care consideră că accesul la cetățenia europeană este restricționat arbitrar.
Intervenția Tribunalului București
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat CJUE o întrebare preliminară privind legalitatea prelungirii retroactive a termenelor. Reclamantul C.I. a susținut că acest lucru face imposibilă obținerea cetățeniei în condiții rezonabile, încălcând drepturile fundamentale garantate de UE.
Critici și contestări ale legii
Legea a fost contestată și la Curtea Constituțională a României, invocându-se termenele excesive și cerințele birocratice. Etnicii români din Republica Moldova sunt cei mai afectați, cu peste 130.000 de moldoveni așteptând un răspuns la cererile lor.
Scăderea cererilor noi și noi cerințe
În 2025, avocații au observat o scădere a cererilor din cauza obstacolelor birocratice. Legea a reintrodus cerința unui certificat de limbă română la nivel B1, provocând nemulțumiri în rândul solicitanților. De asemenea, noile reguli impun ca actele de stare civilă să fie recente, complicând și mai mult procesul.
Concluzie
Legislația actuală asupra cetățeniei române generează confuzii și obstacole semnificative pentru basarabeni, afectând grav accesul acestora la cetățenia europeană.
