Ayatollahul Iranului sabotează discuțiile cu SUA pe tema nucleară
Conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului este contrară intereselor țării sale. Această afirmație respinge una dintre cele mai importante cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian.
Propunerea americană pentru un nou acord în domeniu a fost prezentată părții iraniene sâmbătă, de către Oman, mediator între ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele SUA, Donald Trump. După cinci runde de negocieri, rămân mai multe probleme în privința cărora punctele de vedere ale părților sunt dificil de reconciliat. Una dintre acestea este insistența Iranului de a continua pe teritoriul său un minimum de activități de îmbogățire a uraniului.
De asemenea, Teheranul refuză să trimită în afara țării întregul stoc de uraniu înalt îmbogățit, care ar putea constitui materia primă pentru producerea de arme atomice. Khamenei, care are ultimul cuvânt în chestiunile de stat, nu a menționat încetarea negocierilor, dar a afirmat că propunerea SUA „contrazice credința țării noastre în autosuficiență și principiul că ‘putem’”.
„Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear, iar inamicii s-au concentrat asupra îmbogățirii. Propunerea prezentată de americani este 100% împotriva intereselor noastre. Liderii neciopliți și aroganți ai Americii cer de multe ori să nu avem un program nuclear. Cine sunteți voi să decideți dacă Iranul trebuie să aibă îmbogățire?” a declarat Khamenei într-un discurs televizat cu ocazia comemorării decesului ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul republicii islamice iraniene.
Teheranul susține că dorește să dezvolte tehnologia atomică în scopuri pașnice și a respins acuzațiile Occidentului că scopul său este înarmarea nucleară. Potrivit unor surse, iranienii urmează probabil să respingă oferta americană, considerând-o „exclusă din start”. Din ianuarie, când a revenit la Casa Albă, președintele american Donald Trump și-a reluat campania de „presiune maximă” împotriva Iranului, inclusiv prin sancțiuni mai dure și amenințări cu bombardamente dacă negocierile nu dau rezultate.
După retragerea Statelor Unite din acordul din 2015, cunoscut ca JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action – Planul de acțiune comun și cuprinzător), care prevedea înghețarea programului nuclear iranian în schimbul suspendării sancțiunilor internaționale, înțelegerea cu Iranul a rămas în vigoare cu celelalte țări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU: Rusia, China, Regatul Unit, Franța, Germania și Uniunea Europeană.
Intenția declarată a lui Trump este de a reduce posibilitatea înarmării nucleare a Iranului, care ar putea declanșa o cursă a armelor atomice în regiune și ar amenința Israelul. Regimul islamic iranian urmărește eliminarea sancțiunilor, în contextul unor dificultăți pe plan intern, precum crize energetice, insuficiența alimentării cu apă și deprecierea monedei naționale. Există temeri că Israelul ar putea lovi instalațiile nucleare iraniene, așa cum a amenințat în repetate rânduri.
