Autoritățile, în impas: Cum a fost neglijată siguranța Teodorei Marcu
Cazul Teodorei Marcu, tânăra de 23 de ani ucisă de un bărbat, este unul dintre cele 25 de cazuri de femicid înregistrate în România în ultimele cinci luni. Experții subliniază că problema principală nu este lipsa legislației, ci modul în care aceasta este aplicată. În cazul crimei din Cosmopolis, autoritățile nu au analizat profilul agresorului, în ciuda semnalelor de alarmă existente.
Teodora și soțul ei au reclamat în 2021 amenințări și hărțuiri, dar dosarele au fost disjunse între diferite parchete, iar agresorul nu a fost trimis în judecată. O anchetă DIICOT, care viza sustragerea de date informatice și sume de bani din conturile tinerei, a fost clasată în 2022, pe motiv că fapta nu este gravă și nu prezintă interes public. Cu doar câteva ore înaintea crimei, Robert Lupu, agresorul, a postat un mesaj pe rețelele sociale afirmând că „E doar o chestiune de timp”.
Avocata Giulia Crișan a declarat: „Femeia a murit pentru că nimeni nu s-a uitat la profilul agresorului. Ea trăia într-o teroare față de individul ăsta, iar semnele erau evidente. Niște oameni din jurul agresorului știau că el este gelos și amenința că o omoară, dar nimeni nu a intervenit.”
Probleme sistemice în gestionarea cazurilor de violență
Andreea Bragă, expertă de gen la FILIA, a explicat că autoritățile nu au realizat o evaluare a riscurilor la care era expusă Teodora, având în vedere că relația dintre ea și agresor a fost abuzivă încă de la vârsta de 14 ani. Bragă a subliniat necesitatea formării specialiștilor care interacționează cu victimele, astfel încât acestea să fie tratate cu empatie și respect.
Victimele violenței domestice sunt adesea tratate superficial, iar autoritățile le cer dovezi suplimentare în loc să efectueze cercetări. „Judecătorul are impresia că victima se distrează, că face lucrurile acestea din răzbunare”, a adăugat Crișan.
Reacții negative din partea societății
Reacțiile din mediul online după moartea Teodorei au evidențiat o lipsă de empatie și prejudecăți adânc înrădăcinate. Comentarii precum „am mai scăpat pământul de o prostituată” sau „cine știe ce a făcut și ea” reflectă fenomenul de victim blaming, prin care responsabilitatea pentru faptele violente este pusă pe umerii victimei.
Bragă a subliniat că atitudinile negative față de femei sunt încurajate de influenceri și că există o lipsă de educație în ceea ce privește egalitatea de gen și formele de violență. „Există un discurs tot mai puternic de ură la adresa femeilor”, a concluzionat ea.
Legislația existentă și nevoia de implementare
Premierul interimar și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că ar putea fi necesară o nouă abordare legislativă. Totuși, Bragă a insistat că trebuie să se implementeze legislația actuală, care include servicii de consiliere și adăpost pentru victimele violenței domestice.
Giulia Crișan a adăugat că modificările aduse Legii 217 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice nu sunt suficiente, deoarece nu există sancțiuni pentru autoritățile care nu își îndeplinesc obligațiile. „Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați lucrează la un pachet de modificări, dar măsurile specifice pentru violența cibernetică rămân insuficiente”, a declarat ea.
Statisticile îngrijorătoare ale violenței domestice
Potrivit unui studiu Eurostat din noiembrie 2024, România se află pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește violența asupra femeilor în familie. Numărul cazurilor de violență domestică a crescut alarmant, cu aproape 59.500 de dosare înregistrate de poliție anul trecut, o creștere de 35% față de 2019.
În primele patru luni ale anului 2025, polițiștii au emis 3.788 de ordine de protecție provizorii, dintre care 1.464 au fost transformate în ordine de protecție definitive. Totodată, s-au înregistrat 1.690 de încălcări ale acestor ordine.
Brățara electronică și reticența victimelor
Brățara electronică este un instrument de protecție recent introdus în România, dar numărul efectiv de brățări utilizate este redus. În primele patru luni ale anului 2025, au fost monitorizate 726 de persoane prin brățări electronice. Andreea Bragă a subliniat că victimele sunt adesea reticente în a solicita brățara din cauza lipsei de informații clare și a neîncrederii față de acest sistem.
Apel la acțiune din partea societății civile
Societatea civilă solicită inițierea unei anchete în cazul Teodorei Marcu, pentru a verifica modul în care au fost gestionate plângerile și sesizările anterioare. Este necesară identificarea neglijențelor sau omisiunilor autorităților din sistemul judiciar pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.
