Apele Române își asumă o parte din responsabilitate și semnalează deficiențele de comunicare cu autoritățile locale: „Prefectura Prahova era conștientă de riscul iminent al întreruperii furnizării apei.”

Responsabilitatea în criza apei din Prahova

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) recunoaște o parte din vină în criza apei potabile din Prahova, subliniind necesitatea unei comunicări mai eficiente între instituțiile locale. Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat că riscul întreruperii furnizării apei a fost semnalat în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, inclusiv Prefecturii Prahova.

Conflictul de informații

Prefectul Daniel Nicodim susține că nu a fost informat despre reducerea nivelului lacului Paltinu pentru lucrări de desfundare. Agiu a declarat că fiecare instituție implicată poartă o parte din responsabilitate și a subliniat că prefectura a fost informată despre pericolul iminent.

Problemele de comunicație și avarii

ANAR a acuzat operatorul zonal ESZ Prahova pentru lipsa de informații privind o avarie la conducta de aducțiune, care a lăsat un bazin de apă curată gol. ESZ, conform contractului, avea obligația de întreținere, dar nu a comunicat defecțiunea, agravând situația.

Planuri locale de urgență

Agiu a subliniat importanța ca fiecare primărie să aibă un plan local de urgență pentru situații critice, inclusiv surse alternative de apă. Ministerul Mediului a negat că ar fi ignorat avertismentele, acuzând ESZ pentru necomunicarea limitelor tehnologice ale stației de tratare.

Investiții și responsabilități

ANAR este obligată să demareze investiții pentru echipamentele exploatate de ESZ Prahova. Agiu a explicat că, în absența unei rezerve suplimentare de apă, situația ar fi putut fi gestionată mai bine.

Concluzie: Criza apei din Prahova evidențiază lacunele în comunicarea interinstituțională și necesitatea unor planuri de urgență mai bine implementate pentru a preveni astfel de situații în viitor.