Fenomenul Hikikomori
Conform studiilor Istituto Superiore di Sanità, între 50.000 și 70.000 de copii se află în prima fază a abandonului socialității, iar estimările totale sugerează aproximativ 200.000 de cazuri de hikikomori în Italia. Această retragere socială se manifestă în trei faze: prima, pre-hikikomori, include dificultăți în a merge la școală și retragerea de la activități sociale; a doua fază, abandonul școlar, este evidentă prin lipsa frecventării școlii; iar în a treia fază, relația dintre copil și părinți devine tensionată, părinții fiind percepuți ca o sursă de anxietate.
Prevalența în rândul băieților
Majoritatea cazurilor de hikikomori sunt în rândul băieților, 80% dintre părinții care caută ajutor având băieți. Cazurile severe, cu izolare de 10-20 de ani, sunt predominant la bărbați.
Cauzele Hikikomori
Presiunea socială și așteptările de succes crescute contribuie la fenomenul hikikomori. Tinerii se confruntă cu o comparație socială intensificată de rețelele de socializare, ceea ce le amplifică anxietatea. Hikikomori apare mai frecvent în țările bogate, unde tinerii au opțiunea de a se retrage din viața socială, renunțând astfel la interacțiunea cu alte persoane.
Impactul rețelelor sociale
Tinerii care se retrag în camerele lor găsesc în rețelele sociale polarizare și simplificare, ceea ce îi face să devină rigizi ideologic. Aceștia sunt atrași de grupuri online radicalizate și suferă de o frică constantă de judecată, ceea ce le limitează interacțiunile sociale.
Concluzie
Fenomenul hikikomori reflectă o problemă socială complexă, influențată de presiunea socială și de impactul tehnologiei, având consecințe grave asupra sănătății mentale a tinerilor.
