Precaritate în Iași
În Iași, oraș universitar, mii de tineri trăiesc din livrări făcute pe bicicletă sau din muncă pe platforme de freelancing, fără protecție socială. Acești lucrători din gig economy, precum livratorii de la Glovo și freelancerii de pe Upwork, formează o nouă clasă precară. Ei se confruntă cu o realitate economică dură, în care promisiunea de libertate și flexibilitate se transformă adesea în instabilitate financiară.
Provocările lucrătorilor gig
Lucrătorii din gig economy depind de cererea de muncă, iar lipsa acesteia le afectează veniturile. De exemplu, Alex, un livrator de 27 de ani, lucrează pe Bolt și Glovo pentru a-și plăti chiria. Iulia, o freelanceră de 31 de ani, scrie articole SEO pentru 5 dolari pe oră, fiind în competiție cu persoane din întreaga lume. Precaritatea economică este o normă, iar statul nu oferă sprijin adecvat.
Statistici absente
Nu există date clare despre numărul lucrătorilor gig din Iași, iar aceștia sunt adesea considerați „microantreprenori”. În realitate, ei sunt lipsiți de contracte și asigurări, trăind o viață de muncă instabilă, fără perspective de carieră. Livratorii devin „abonați” la un stil de viață precar, plătind pentru echipamente și asigurări din propriile venituri.
Un viitor incert
Deși Iașul este un oraș tânăr și dinamic, lipsa locurilor de muncă stabile și salariile mici împing tinerii spre gig economy. Aceștia lucrează pe proiecte, dar se confruntă cu o formă modernă de dependență economică. Gig economy nu este o etapă temporară, ci o realitate pentru mulți tineri, aducând cu sine epuizare și instabilitate.
Concluzie
Impactul gig economy în Iași subliniază o criză a muncii moderne, în care tinerii, deși esențiali pentru economie, rămân vulnerabili și invizibili, fără un viitor sigur.
