Iluzia prosperității comuniste
Aproape 36 de ani au trecut de la Revoluția din 1989, dar ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Conform unui sondaj INSCOP din 22 iulie, 55,8% dintre români consideră regimul comunist un lucru bun. Principalul argument este că „România și-a plătit datoria externă.”
Datoria externă a României
Christian Năsulea, economist, afirmă că România a plătit datoria externă acumulată în anii ’70, ajungând la zero în aprilie 1989. Totuși, acest lucru a avut un cost social major, incluzând raționalizarea alimentelor și sacrificarea nivelului de trai.
Mădălin Hodor, istoric, explică faptul că datoria a rezultat din planurile de industrializare forțată ale lui Ceaușescu, care s-a împrumutat de la FMI și Banca Mondială. El a anunțat populația abia în anii ’80 că trebuie să plătească miliarde de dolari, fără a explica proveniența acestor datorii.
Bogdan Voicu, sociolog, susține că plata datoriei nu este un motiv de mândrie, având în vedere costurile pentru populație, inclusiv lipsa curentului electric și a apei calde.
Compararea bogăției între comunism și prezent
Mădălin Hodor subliniază că, deși România centraliza bogăția într-o zonă restrânsă, în prezent românii trăiesc mai bine. PIB-ul pe cap de locuitor în 1989 era de aproximativ 3.000-4.000 de dolari, comparabil cu țări sărace, iar în 2024 depășește 15.000 de dolari.
Industria românească sub comunism
Potrivit lui Năsulea, producția industrială era masivă, dar ineficientă, orientată spre industrii grele. Multe bunuri erau de calitate scăzută și inexportabile. După 1989, industria românească a trecut printr-o restructurare necesară, devenind mai diversificată și integrată în economia globală.
Christian Năsulea adaugă că, în prezent, industria reprezintă 25-30% din PIB, fiind mai eficientă decât în perioada comunistă.
Exporturile României
Cosmin Popa, istoric, afirmă că exporturile României în perioada comunistă erau de aproximativ 3 miliarde de dolari anual, în mare parte produse industriale slab prelucrate. Astăzi, exporturile totale ajung între 50 și 70 de miliarde de euro anual.
Năsulea menționează că balanța comercială nu a fost constant pozitivă sub comunism, iar surplusurile erau artificiale, generate prin exporturi forțate pentru a plăti datoria externă.
Impactul asupra mediului
Sub regimul comunist, industrializarea a dus la poluare masivă. Năsulea subliniază că standardele de mediu erau inexistente, iar poluarea aerului era de 5-10 ori mai mare decât în prezent. După 1989, integrarea în UE a dus la o reducere semnificativă a poluării industriale.
Concluzie
Discuțiile despre prosperitatea comunistă ignoră costurile sociale și de mediu suportate de populație, iar comparațiile cu prezentul arată o evoluție economică și socială pozitivă pentru România.
