Decizie istorică a administrației Trump: sancțiuni impuse pentru patru judecători ai Curții Penale Internaționale
Administrația președintelui Donald Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), ca reacție la emiterea unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și la deschiderea unui caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Judecătorii vizați de sancțiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că acești judecători s-au implicat activ în acțiunile „ilegale și nefondate” ale CPI, care vizează Statele Unite și aliatul său apropiat, Israel, și a acuzat CPI că este politizată.
Reacția CPI a fost una de condamnare, afirmând că sancțiunile reprezintă o tentativă de a submina independența instituției judiciare internaționale, care oferă justiție pentru milioane de victime ale atrocităților.
Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018 și au fost implicate într-o decizie care a permis procurorului CPI să deschidă o investigație oficială privind crimele de război comise de trupele americane în Afganistan. De asemenea, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza.
Aceste măsuri subliniază ostilitatea administrației Trump față de CPI, care a fost evidențiată și prin sancțiunile impuse anterior împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda. Sancțiunile recente au fost adoptate după un vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA, care a susținut sancționarea CPI ca protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, reflectând sprijinul puternic al republicanilor pentru guvernul israelian.
Aceste sancțiuni au generat proteste din partea apărătorilor drepturilor omului, care consideră că măsurile reprezintă un atac asupra statului de drept. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a organizației Human Rights Watch, a subliniat că aceste acțiuni sunt o încercare de a submina justiția internațională.
Sancțiunile impuse afectează sever capacitatea celor vizați de a efectua tranzacții financiare, iar Departamentul Trezoreriei a emis licențe generale care permit încheierea anumitor tranzacții, cu condiția ca plățile să fie făcute într-un cont blocat situat în SUA.
Noile sancțiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, deja afectată de sancțiunile anterioare împotriva procurorului său șef, Karim Khan, care s-a retras temporar în urma unei investigații a Națiunilor Unite privind comportamentul său.
CPI, înființată în 2002, are jurisdicție internațională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război în state membre sau în situații semnalate de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai CPI.
