NATO își redefinește strategia de apărare
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), formată din 32 de țări, intenționează să crească cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut (PIB) până în 2035, de la obiectivul actual de 2%. Această decizie vine ca răspuns la agresiunea Rusiei și la schimbarea rolului Statelor Unite în securitatea europeană.
Provocări financiare pentru națiunile europene
Multe țări europene membre NATO se confruntă cu datorii ridicate, ceea ce face dificilă atingerea noilor obiective de cheltuieli. Analiștii de la Bruegel subliniază că este nerealist să se aștepte ca țările care nu au reușit să atingă obiectivul anterior de 2% să adopte un obiectiv mult mai mare. Cheltuielile fiscale sunt deja constrânse, iar opțiunile pentru a îndeplini noua țintă includ reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau împrumuturi mai mari.
Impactul asupra datoriilor publice
Atingerea obiectivului de 3,5% din PIB pentru apărarea „de bază” ar putea adăuga aproximativ 2.000 de miliarde de dolari la datoria publică a membrilor europeni ai NATO până în 2035. Țări precum Italia, Franța și Belgia au deja rate ridicate ale datoriei publice raportate la PIB, ceea ce îngreunează și mai mult situația.
Alternativa și rezervele politice
Uniunea Europeană a propus un fond de 150 de miliarde de euro pentru a susține investițiile în apărare, dar există o reticență generală la nivel politic și public în privința creșterii cheltuielilor militare. Spania a anunțat deja că nu va îndeplini obiectivul de 5%, invocând compromiterea cheltuielilor pentru asistență socială.
Concluzie
NATO se confruntă cu o provocare majoră în redefinirea strategiei sale de apărare, iar statele membre europene se află într-o situație financiară complicată, cu implicații semnificative asupra securității regionale.
