Motivele sesizării la CCR
Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările legii de combatere a xenofobiei și antisemitismului, invocând neclarități și ambiguități care pot conduce la interpretări eronate și eventuale abuzuri.
Contextul amenințărilor
Președintele a subliniat necesitatea de a întreba Parchetul General despre amenințările primite de jurnaliști în perioada noiembrie-decembrie 2024 și cele adresate deputatului minorităților, Silviu Vexler, în legătură cu proiectul de lege.
Aspecte procedurale
Nicușor Dan a explicat că, în termen de 20 de zile de la votarea unei legi, președintele poate să o promulge, să o conteste la CCR sau să o trimită înapoi Parlamentului. El a menționat că a promovat 40-50 de legi, dar a decis să conteste această lege din cauza neclarităților.
Clarificări necesare
Președintele a afirmat că, deși nu încurajează manifestările extremiste, este esențial ca legea să fie clară pentru a preveni interpretările eronate și abuzurile. El a exemplificat cu o asociație din Făgăraș, unde membrii au avut legături cu mișcarea legionară, întrebându-se dacă această asociație ar putea fi considerată legionară conform legii.
Poziția asupra legii
Nicușor Dan a reafirmat importanța unei legi care să condamne manifestările xenofobe și antisemite, subliniind că aceasta trebuie să fie formulată clar pentru a evita eventuale abuzuri.
Stadiul sesizării
Pe 10 iulie, CCR va dezbate sesizarea președintelui, care a fost depusă în contextul adoptării recente a legii de către Senat. Această lege prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe.
Concluzionând, sesizarea președintelui subliniază necesitatea unei reglementări clare în domeniul legislației anti-xenofobie și antisemitism, pentru a proteja libertatea de exprimare și a preveni abuzurile.
