Solicitarea Curților de Apel
Curțile de Apel din România i-au solicitat președintelui Nicușor Dan să trimită Parlamentului o cerere de reexaminare a legii pensiilor magistraților, invocând atribuțiile constituționale ale șefului statului de a verifica oportunitatea actelor normative.
Modificările propuse
Legea prevede modificări semnificative pentru magistrații care se vor pensiona după 1 ianuarie 2026:
- Vârsta de pensionare crește de la 60 la 65 de ani.
- Stagiul total în muncă: 35 de ani, din care cel puțin 25 în magistratură.
- Cuantumul pensiei scade de la 80% la 55% din baza de calcul.
- Plafonul pensiei nete: maximum 70% din venitul net al ultimei luni.
- Eliminarea bonificației de 1% pentru anii suplimentari.
- Actualizarea pensiilor exclusiv în funcție de inflație.
Discrepanțe și inechități
Legea, considerată constituțională de CCR, evidențiază discrepanțele între diferitele regimuri de pensionare. De exemplu, un judecător de la Înalta Curte care s-ar pensiona sub noua lege ar câștiga 19.268 lei, în timp ce un judecător de judecătorie pensionat în 2023 primește 18.466 lei.
Regimuri de pensionare diferite
Sistemul va coexista cu trei regimuri distincte: magistrații pensionați sub Legea 303/2004 (până în 2023), cei ieșiți între 2023-2025 sub Legea 282/2023 și cei care vor ieși după 2026 sub noua legislație, fiecare cu vârste, vechimi și cuantumuri diferite.
Concluzie
Modificările semnificative aduse legii pensiilor magistraților ar putea genera inechități între diferitele categorii de pensionari, punând în discuție sustenabilitatea și echitatea sistemului de pensii pentru magistrați.
