Febra scarlatinei în Iași
În luna ianuarie 1926, scarlatina a devenit o problemă majoră în Iași, cu numeroase cazuri raportate în ziarele vremii. Ziarul Universul, pe 27 ianuarie, menționa că printre bolnavi se număra tânărul profesor George I. Brătianu, fiul prim-ministrului I. I. C. Brătianu, care se interesa zilnic de starea sănătății sale.
Cazuri de îmbolnăvire
Pe 28 ianuarie, Ziarul Opinia sublinia că scarlatina afectase în special adulții, menționând cazuri precum cele ale doamnelor Cosmovici, Naum și Doiciu, alături de George Brătianu și d-ra Parhon, fiica decanului de la Facultatea de Medicină. În ciuda eforturilor medicilor, cercetările nu au reușit să determine sursa contaminării.
Epidemia se extinde
La 31 ianuarie, Ziarul Dimineața raporta că epidemia se extinde și în județ, cu cazuri în comuna Tomești și Românești. În total, erau înregistrate îmbolnăviri în rândul adulților, iar anchetele sanitare nu aduseseră rezultate concrete.
Impactul comunității
Scarlatina a provocat îngrijorare în rândul populației, având un impact semnificativ asupra vieții cotidiene din Iași. Ziarele reflectau o comunitate în alertă, confruntată cu o epidemie și cu diverse provocări sociale.
Concluzie
Febra scarlatinei din Iași, în ianuarie 1926, a evidențiat nu doar o problemă de sănătate publică, ci și o comunitate mobilizată în fața unei crize, subliniind vulnerabilitatea oamenilor la boli infecțioase în acea perioadă.
